Daniel Constantin Horodniceanu, propus de ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, pentru funcția de procuror șef al DIICOT, a susţinut, luni, interviul în cadrul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Interviul, însă, a fost prilejul unor contre dure între membrii Consiliului Superior al Magistraturii.
"Vă prezint o situaţie pur ipotetică: să spunem că aflaţi că un procuror DIICOT de la unul din serviciile teritoriale din structura DIICOT la un moment dat se află la masă cu un primar de municipiu şi cu un politician de rang înalt discutând chestiuni de un dosar penal. Cum reacţionaţi dvs. dacă aflaţi pe orice cale de un astfel de incident?", l-a întrebat Hăineală.
"În primul rând, verific dacă informaţia este reală, voi căuta să văd dacă relaţia dintre procurorul respectiv, relaţia dintre ei exista înainte să fie procuror DIICOT sau după, voi căuta să am o discuţie cu procurorul pentru a afla ce l-a animat să poarte respectiva discuţie la respectiva masă", a replicat Horodniceanu. Dacă lucrurile s-ar confirma, a mai spus acesta, atunci ar sesiza procurorul general al României, "să ia măsurile legale".
"Nu am niciun fel de date de nicio natură care să spună că această propunere nu ar fi cea mai corectă din ceea ce am avut la interviu", a declarat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, după încheierea interviului lui Horodniceanu.
Întrebat dacă Iohannis îl va numi pe Horodniceanu, acesta a replicat: "Decizia aparţine evident preşedintelui. Nu văd de ce nu ar fi de acord cu propunerea făcută de ministru, în condiţiile în care avem şi un aviz favorabil din CSM."
Pe 9 aprilie, scrie AGERPRES, ministrul Justiției a anunțat că l-a propus pe Daniel-Constantin Horodniceanu, șef DIICOT — Serviciul Teritorial Iași, pentru funcția de procuror șef al DIICOT.
În proiectul său de management depus la CSM, Daniel Horodniceanu dorește "readucerea încrederii în cadrul colectivelor, în special în cel al Structurii Centrale, grav afectate, în special psihologic, după evenimentele din ultimul trimestru al anului 2014, ceea ce a dus la un blocaj ce a cauzat și o diminuare a dorinței de performanță a procurorilor", el făcând referire la arestarea fostei șefe a DIICOT Alina Bica.
De asemenea, Horodniceanu propune să se "reîncarce responsabilizarea fiecărui procuror" în ceea ce privește actele și activitățile desfășurate, dar și readucerea spiritului de echipă, precum și verificarea individuală, de către echipa nou-formată, a fiecărui procuror și crearea unui moment "zero" în ceea ce privește activitatea acestora.
Tot în proiectul de management, Horodniceanu a identificat mai multe riscuri la adresa DIICOT: scurgerile de informații din dosare; influențarea deciziilor procurorilor de către persoane cu putere economică și financiară; interesul unor persoane din lumea interlopă locală de a recruta polițiști și magistrați; creșterea gradului de specializare a infractorilor în domeniul criminalității organizate; lipsa de protecție fizică a procurorilor; campanii de presă care au indus o presiune psihologică asupra procurorilor, mai ales în cadrul unor dosare în care sunt implicați politicieni și oameni de afaceri.
Conform reglementărilor legale în vigoare, procurorul șef al DIICOT este numit de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Horodniceanu are o vechime în funcția de procuror de 16 ani, din care 6 ani în funcții de conducere. În prezent este procuror-șef al Serviciului Teritorial Iași al DIICOT. A fost procuror-șef al Biroului Teritorial Iași — DIICOT, în perioada iunie 2006 — iunie 2009, respectiv procuror-șef al Serviciului Teritorial Iași — DIICOT în perioada iunie 2012 — 2015. De asemenea, a fost formator în cadrul Institutului Național al Magistraturii în probleme de etică și deontologie profesională a magistratului; formator în domeniul ascultării copilului în cadrul procedurilor judiciare, precum și în domeniul protecției victimelor infracțiunilor de violență și trafic de persoane.
A absolvit cursuri postuniversitare în domeniul dreptului penal, al eticii și deontologiei profesionale a magistraților, protecției victimelor infracțiunilor de violență și trafic de persoane, infracționalității informatice, consolidării capacității sistemului judiciar din România de a face față noilor provocări legislative și instituționale. A semnat mai multe articole de specialitate juridică.
