Fostul preşedinte de origine japoneză, în vârstă de 85 de ani, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare în 2009 pentru crime împotriva umanităţii, inclusiv pentru două masacre asupra civililor, comise de un escadron al armatei în cadrul luptei împotriva gherilei maoiste Sendero Luminoso (Calea Luminoasă) la începutul anilor 1990.
După ce a executat 16 ani de închisoare, Fujimori a fost eliberat în decembrie la ordinul Curţii Constituţionale. În ciuda opoziţiei sistemului judiciar interamerican, instanţa a restabilit o graţiere acordată în 2017 "din motive umanitare", care fusese anulată în 2019.
"Acum că mi-am recăpătat libertatea, mă confrunt cu o nouă bătălie. Rezultatele confirmă o nouă tumoră diagnosticată ca fiind malignă. Aşa că voi începe tratamentul alături de familia mea", a declarat Fujimori într-o înregistrare video postată pe X.
Pe lângă o tumoare la plămâni pe care fostul preşedinte a anunţat-o în 2018, Alberto Fujimori a acumulat probleme cardiace, hipertensiune arterială şi o leziune canceroasă pe limbă pentru care a suferit mai multe operaţii. "În total, am suferit şase intervenţii chirurgicale în acelaşi loc, ceea ce mi-a permis să duc lupta împotriva cancerului timp de peste 27 de ani", a precizat el în videoclip.
În ciuda faptului că a cerut "iertare" în 2017 pentru acţiunile guvernului său, Alberto Fujimori i-a divizat pe peruani aşa cum puţini politicieni au făcut-o în istoria acestei ţări andine de 32 de milioane de locuitori, notează AFP.
