E o artistă, dar are si un oarecare soi de activism social. „Îmi place să ajut oamenii”, spune tânăra entuziastă. De altfel, în timpul liceului a câștigat un concurs, iar lucrarea ei a fost trimisă chiar la Organizația Națiunilor Unite. Râde molipsitor și spune că nu suportă băile și bucătăriile mici și nici culoarea maro. În schimb, e înnebunită după trendul greenery și crede că orice om ar trebui să aibă acasă o bucățică de natură. Acum, că piața a explodat și românii apelează tot mai mult la specialiști când vine vorba de amenajarea spațiului personal, nu-și mai vede capul de treabă. Mai cu seamă că, printre altele, își vinde ideile și francezilor. Mai exact face home staging pentru agențiile imobiliare de acolo. În 2014, Alexandra a fost desemnată best junior designer. Este de părere că mulți români suferă încă de dorința de a epata, atunci când își renovează locuințele. Așa ajung cei cu „statut social” să aleagă coloane dorice sau ionice, cu foițe de aur sau fresce lipsite de gust. „LESS IS MORE”, le spune Alexandra, însă uneori lupta ei e în zadar. Totuși, spune ea, cei mai mulți preferă stilul minimalist. Oamenii vor să scape de obiectele inutile și să aibă mai mult spațiu.
Alexandra Crișan și-a deschis o firmă de design interior în 2015. A iubit întotdeauna arta și s-a implicat social. La 17 ani viceprezida deja un ONG și punea suflet la fiecare campanie socială. Tot în timpul liceului a participat la un concurs în Italia. „Era o simulare a ceea ce se întâmplă într-o zi normală la ONU. Am fost reprezentanta României, dar în cadrul concursului am reprezentat Uganda. Trebuia să facem o lucrare despre cum am putea să îmbunătățim situația prizonierilor din acea țară. Am susținut lucrarea la Genova, în fața a sute de persoane. Toată lumea a fost foarte impresionată, iar cei de la ONU mi-au trimis o scrisoare de recomandare. Lucrarea mea a ajuns la ONU New York, fiind propusă ca posibilă rezolvare a situației deținuților”, a povestit cu înflăcărare Alexandra Crișan. A dat examen la Facultatea de Arhitectură, însă nu a intrat la stat. „Au fost lacrimi, dezamăgiri și până la urmă am ajuns la privat”, povestește tânăra. Ironia sorții a făcut ca peste câțiva ani de la așa-zisul eșec să fie desemnată best junior designer.
