Acum, într-o lume în care nu mai e loc de poveşti, Zburătorul ar putea să îşi croiască din nou drum către sufletele românilor, într-un mod inedit – prin intermediul unei producţii cinematografice. „Ultimul Zburător”, un film independent şi primul film românesc de realism magic, va încerca să readucă în atenţia publicului larg un mit clasic al cuturii române.
Cine este Zburătorul
„Zburătorul este o semidivinitate erotică de tipul incubilor (n.r. spirite rele care chinuiesc oamenii în timpul somnului), un diamon arhaic de factură malefică”, care simbolizează toate formele de sexualitate, potrivit scriitorului şi etnologului Romulus Vulcănescu. Alţii spun că este un Eros adolescent care le dă fiori numai fetelor foarte tinere. De cele mai multe ori el este descris, în cultura populară, sau în literatură, ca un demon a cărui înfăţişare seduce şi care se poate metamorfoza, cu scopul de a pătrunde în casa victimelor sale. Alteori este un semizeu, acoperit cu solzi argintii sau purtând aripi albe pe umeri. El pleacă în căutarea fetelor numai după miezul nopţii, iar dimineaţa se face nevăzut.
Cum ar arăta însă un Zburător al vremurilor noastre? Şi ar mai avea el loc în mentalul colectiv? La aceste întrebări şi-au propus să răspundă Mihai Mănescu, scenaristul filmului independent „Ultimul Zburător”, alături de Ovidiu Georgescu (regizor, scenarist, producător) şi Teo Herghelegiu (scenarist şi regizor de teatru), când au început să scrie un scenariu în realism magic.
Folclorul românesc, o comoară neexploatată
„Ne-am apucat să scriem pentru că ne plac poveştile”, spune Mihai Mănescu, care este de părere că era vitezei a venit cu un sacrificiu, acela al spiritului. Pentru că oamenii nu se mai lasă purtaţi de poveşti, nu mai au parte de acele trăiri şi emoţii puternice pe care le descriu poveştile, nu mai cred în personajele mitice. Însă ei au în continuare nevoie de emoţii şi de poveşti. De aceea o adaptare la prezent a poveştilor a părut cea mai bună soluţie pentru cineaştii pasionaţi de fantastic. Acest lucru se traduce în abordarea unui gen artistic numit realism magic, care aduce elemente fantastice în mediul real şi care este folosit în special în literatură, dar şi în artele vizuale şi în cinematografie.
Au ales poveştile româneşti pentru că, subliniază Mihai Mănescu „există o comoară foarte mare, neexploatată în România şi aceasta este folclorul nostru, poveştile noastre”. Au optat pentru mitul Zburătorului, pentru că, spune scenaristul, personajul se pretează cel mai bine la o producţie în realism magic. Face parte din două lumi diferite (cea fantastică şi cea reală) şi aduce în prim plan problematica renunţării la nemurire pentru iubire. (Zburătorul este nemuritor, iar dacă se îndrăgosteşte şi decide să îşi trăiască iubirea, devine muritor).
Mai mult, Zburătorul face parte şi din cultura, din mitologia altor popoare, fiind prezent şi în literatura universală, sub un alt nume. „Am zis hai să încercăm să aducem aminte oamenilor că şi noi avem poveşti frumoase şi că ele fac parte dintr-un lanţ mare al poveştilor universale. Zburătorul îl întâlnim peste tot în literatura universală, sub formă de Incubus, în literatura rusă, germană, engleză, în mitologie”, explică Mihai Mănescu.
Un Zburător contemporan
Recunoscând că nu pot concura cu filmul de tip fantasy din occident (la capitolul efecte speciale sau la cel de promovare), cineaştii români au ales să insiste asupra poveştii şi să vină în faţa spectatorilor cu o experienţă autentică. „Ne-am dorit ca oamenii să simtă. Să îi facem să simtă şi să creadă în iubire, în acea iubire pură, bazată pe simţire, aşa cum o oferă Zburătorul”, precizează scenaristul.
Aşa că au adus Zburătorul în contemporaneitate. L-au mutat într-un vechi conac boieresc, unde se putea ascunde de ochii curioşilor, l-au îmbrăcat în piele şi l-au urcat pe o motocicletă. O motocicletă pentru că, spune Mihai Mănescu, ea îi oferă acea doză de periculozitate pe care o are Zburătorul din poveştile populare şi pentru că motociclistul este considerat de mulţi prototipul bărbatului misterios, din ziua de azi, care le poate oferi fetelor aceleaşi senzaţii cu cele oferite de Zburător.
Zburătorul din film, interpretat de Gabriel Duţu, este Zanoni, denumit după eroul romanului cu acelaşi nume scris de Edward Bulwer-Lytton, un mag din Vechea Persie care nu se poate îndrăgosti fără să îşi piardă nemurirea. În „Ultimul Zburător”, Zanoni este un personaj misterios, care plimba fetele noaptea cu motocicleta. Într-o seara, el o întâlneşte din întâmplare pe Eliza, o frumoasă tânără de 22 de ani, interpretată de Iulia Verdeş, al cărei nume a fost inspirat de personajul lui Sadoveanu, Lizuca, şi care merge pe drumul spre maturitate (similar, din acest punct de vedere, cu cel din „Dumbrava minunată”). Eliza este iubită de Cătălin, un tânăr interpretat de George Ivaşcu, botezat după muritorul Cătălin din „Luceafărul” şi aflat în opoziţie cu Zburătorul. Între Zanoni şi Eliza se va înfiripa o poveste de iubire a cărei desfăşurare suntem inivitaţi să o descoperim la cinema. Din distribuţie mai fac parte Constantin Cojocaru, Constantin Cotimanis, Marius Bodochi, Florin Penisoara şi alţii.
„Cea mai importantă călătorie este viaţa ta”
Scenaristul Mihai Mănăescu promite, pe lângă povestea de iubire, o sumedenie de mesaje preluate din poveşti şi de vorbe înţelepte menite să facă spectatorii să îşi pună câteva întrebări referitoare la propria viaţă şi să îi îndemne să se cunoască mai bine. Potrivit cineastului, Zburătorul contemporan are scopul de „a-ţi arăta că cea mai importantă călătorie este viaţa ta” şi că nu contează comoara după care alergăm în timpul vieţii, cât contează călătoria, pe care singuri ne-o planificăm.
„Ultimul Zburător” este un film idependent, realizat într-un an de zile, fără bani de la stat şi cu un buget real mic, însă dacă va avea succes, el va fi urmat de alte două producţii cinematografice care vor avea la bază mituri fundamentale ale culturii române. „Ultimul Zburător” rulează în cinematografele din toată ţara începând din 7 februarie.
Iată trailerul oficial al filmului:
