Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader susține că a refuzat să gireze OUG-urile privind amnistia și grațierea, care l-ar fi ajutat pe Liviu Dragnea. Au fost elaborate în alte centre de reflecție, spune Toader, fără a preciza care sunt acestea.
”Confirm spusele dnei premier!
Pe masa Guvernului nu a ajuns nici un proiect de OUG referitor la amnistie și grațiere.
MJ nu a elaborat nici un proiect de OUG referitor la amnistie și grațiere.
Am refuzat să îmi însușesc vreunul dintre proiectele de OUG, referitoare la amnistie și grațiere, proiecte elaborate în alte „centre de reflecție”.
PS: Motivele „neavizării”/în mod corect neînsușirii/ celor două proiecte de OUG pentru modificare Codului penal și a Codului de procedură penală, proiecte elaborate tot în alte "centre de reflecție"!”, a subliniat Toader.
Dăncilă conduce revolta anti-Dragnea în PSD: "Nu mai ieșiți cu Justiția, nu mai discutați asta!"
Ministrul a explicat de ce nu a girat respectivele OUG-uri.
”- lipsa urgenței adoptării unei OUG, în sensul prevederilor din Constituție și a jurisprudenței CCR. Necesitatea îndeplinirii programului de guvernare nu poate fi invocată drept urgență pentru adoptarea unei OUG;
- nu constituite urgență nici voința adoptării unor soluții legislative mai favorabile, precum: reducerea termenelor de prescripție a răspunderii penale; reducerea fracțiilor de executare a pedepselor, pentru a se putea solicita liberarea condiționată; dezincriminarea sau modificarea conținutului unor infracțiuni etc.;
- falsitatea motivelor invocate – încercarea de a se crea o percepție eronată. Legiuitorul sau Guvernul, după caz, trebuie ca în termen de 45 de zile să modifice legea, în acord cu deciziile de neconstituționalitate, doar atunci când respectiva decizie se pronunță cu privire la o lege în vigoare, în controlul a posteriori. Atunci când decizia se pronunță cu privire la un proiect de lege, în controlul a priori, adică asupra unui proiect de lege, nu există obligația pozitivă ca în termen de 45 de zile sa fie modificată lege, în sensul transpunerii soluțiilor legislative declarate ca fiind constituționale. În această ipoteză, legiuitorul poate să renunțe la finalizare respectivului proiect de lege, însă, în ipoteza continuării legiferării, trebuie să țină cont de respectivele decizii și de considerentele acestora;
- lipsa voinței de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, în acord cu obligațiile izvorâte de numeroasele decizii de neconstituționalitate pronunțate în ultimii ani, în sensul celor două proiecte de lege din iulie, respectiv noiembrie 2017, proiecte inițiate de către MJ;
- potrivit jurisprudenței CCR, Guvernul nu poate adopta o OUG, substituindu-se legiuitorului, prin preluarea unui proiect aflat în dezbateri parlamentare/ facem referire, cu titlu exemplificativ, la decizia de neconstituționalitate a OUG prin care era preluat, în formă modificată, proiectul Legii educației naționale!
PS la PS: nu cred în afirmațiile potrivit cărora, solicitându-se modificare Cp și a Cpp prin OUG, în locul procedurii parlamentare normale, s-a încercat evitarea testării majorității parlamentare, evitarea controlului de constituționalitate, sau a unui eventual transfer de responsabilitate!”, a scris Tudorel Toader pe Facebook.
Viorica Dăncilă a admis, luni seară, că au fost discuții în ședințele CEx ”ca să dăm OUG pe anumite aspecte referitoare la Justiție”.
”Am simțit întotdeauna că ar fi o vulnerabilitate pentru noi, pentru țară, dacă am da aceste ordonanțe (...) Nu mi-aș fi dorit să riscăm activarea Articolului 7 în cazul României”, a spus Dăncilă.
