Plantă europeană, albăstreaua crește în zonele de deal și de câmpie, fiind întâlnită mai ales în lanurile de grâu și de secară. Ajunge la maturitate între lunile iulie-septembrie și are o durată de viață de 1-2 ani.
Florile de culoare albastră se recoltează în momentul în care sunt integral deschise, fiind utilizate doar după uscarea acestora. Florile conțin substanțele active importante: centaurina, pelargonină, cianină, tanin, săruri de potasiu și magneziu, scrie doctorulzilei.ro.
În scopuri medicinale, se folosește sub formă de ceai, infuzie, tinctură, pulbere. Extern, albăstrelele se folosesc ca ingredient în numeroase metode de tratament cum sunt: spălături oculare, comprese și cataplasme. Extractele din această plantă intră în compoziția mai multor produse cosmetice.
În medicina populară, potrivit aceluiași site menționat mai sus, preparatele din albăstrelele erau utilizate la tratarea durerilor de ochi, răceală, friguri, tăieturi, boli de rinichi.
Albăstrelele au proprietăți calmante, hidratante, antiinflamatoare, bacteriostatice, emoliente.
Ceaiul de albăstrele are puternice efecte calmante și antiinflamatorii asupra articulațiilor afectate de artrită, dar și asupra durerilor cauzate de reumatism.
Infuzia de albăstrele se folosește intern, datorită proprietăților diuretice pe care le are această plantă. Ceaiul din aceste flori ne scapă mai repede de răceli, de boli ale rinichilor și ale aparatului urinar, de litiaza biliară.
Albăstrelele reprezintă, totodată, un remediu împotriva diareei și a altor probleme apărute la nivelul tractului gastro-intestinal. Infuzia din petale de albăstrele ajută la îmbunătățirea digestiei.
Aftele, dar și gingiile iritate, pot fi combătute cu o infuzie de albăstrele.
Ceaiul de albăstrele are un efect ușor calmant asupra sistemului nervos central, fiind folosit în combaterea crizelor de anxietate, a stresului sau a depresiei.
