Update - Ministerul Justiției a transmis punctul de vedere în care anunță că propune un prag mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie. Mai mult, scade și pedeapsa, de la 2 la 7 ani, la 2 la 5 ani. Iată forma:
”Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de urgență sau ordonanță de guvern, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă, sau afin până la gradul al II lea inclusiv, un folos patrimonial și prin aceasta cauzează o pagubă, certă și efectivă, mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei personae fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 5 ani sau cu amendă”
Care este forma actuală:
Art. 297 Abuzul în serviciu
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, duminică seara, că propunerea ministerului pe care-l conduce ca prag pentru abuzul în serviciu este echivalentul unui salariu minim brut pe economie.
"Abuzul în serviciu este o incriminare cu caracter subsecvent, adică o faptă se încadrează în abuzul în serviciu numai dacă nu poate fi încadrată într-o altă infracţiune din Codul Penal, partea specială sau dintr-o lege specială. Prin urmare, dacă procurorul are o faptă penală pe care e sesizat şi declanşează urmărirea penală, caută în Codul Penal, în legile speciale, unde avem prea multe incriminări, aproape o mie, caută să vadă unde se încadrează fapta aia. Dacă nu se încadrează undeva, de exemplu, la cercetare abuzivă sau altele, atunci avem refugiu caracterul ăsta subsecvent, abuzul în serviciu. Noul Cod Penal a trecut de la o politică represivă la una preventivă”, a declarat Tudorel Toader, la un post TV.
Ministrul Justiţiei a declarat, cu referire strict la abuzul în serviciu, că există două decizii ale Curţii Constituţionale, una stipulând că obligaţia pe care funcţionarul nu o îndeplineşte sau o îndeplineşte defectuos trebuie să fie prevăzută într-o lege sau într-o ordonanţă. În cea de-a doua decizie, potrivit lui Toader, Curtea a spus că este necesar să se delimiteze formele răspunderii juridice, răspunderea disciplinară de cea penală, adică trebuie să existe un prag, notează mediafax.ro.
"Cu privire la acest prag, eu i-am spus rezonabil şi l-am căutat. L-au găsit eu mai de demut, dar acum i-a venit vremea să îl exprim în public. Am organizat la Ministerul Justiţiei dezbateri cu societatea civilă, cu asociaţiile profesionale, le-am repetat după ce am revenit de la CSM. Am primit foarte multe propuneri de prag. Unii au zis un leu, alţii au zis un salariu, alţii 10.000, alţii 100.000 , foarte multe propuneri. Am luat act de ele, am cerut la Ministerul Public o statistică. 'Domnule, pentru abuz în serviciu, la care este pragul minim pentru care aţi trimis în judecată?' Mi s-a dat răspunsul respectiv, o statistică de la trimiterile în judecată şi mi s-a spus că, de regulă, nu s-a coborât sub 1.400-1.500 de lei. Adică nu ar prezenta acel pericol social dacă un funcţionar a creat, prin neglijenţa lui, o pagubă sub 1.400-1.500 de lei. Prin urmare, răspunzând la cea de-a doua decizie CCR, la ministerul Justiţiei, preluând din propunerile pe care le-am desfăşurat la sediul ministerului, din statistica pusă la dispoziţie de Ministerul Public, am opinat şi asta este propunerea noastră ca pragul să fie echivalentul unui salariu minim pe economie, dar nu un minim net, ci unul brut. (...) Noi am transmis deja această propune, o va susţine în forma asta. Dacă valoarea pagubei e sub înseamnă că nu prezintă pericol social şi fapta nu intră în sfera ilicitului penal, ci rămâne în sfera ilicituluI disciplinar, dacă valoarea pagubei e mai mare de salariul minim, sigur se pune problema răspunderii penale, dar judecătorul are instrumente de a individualiza pedeapsa", a declarat ministrul Justiţiei.
Salariul minim brut pe economie a fost majorat începând cu 1 ianuarie 2018, valoarea acestuia este de 1.900 lei.
