Corupția este unul dintre cele mai importante subiecte din politica românească, scrie The Economist. Partidul de centru-stânga PSD a intrat în alegeri cu un lucru care, în cele mai multe țări, ar fi considerat un handicap. Liderul formațiunii politice, Liviu Dragnea, are o condamnare definitivă pentru tentativă de fraudă electorală la referendumul de suspendare a președintelui, însă mulți consideră că decizia justiției a fost motivată politic.
În România, unde multe partide sunt asociate cu fapte de corupție, astfel de lucruri sunt relative, observă jurnaliștii de la The Economist.
"Există temerea că ofensiva împotriva corupției din România, care a ajuns un model în regiune, ar putea încetini după victoria PSD", scriu jurnaliștii britanici. În ultimii șapte ani, DNA a trimis în judecată peste 1.000 de persoane pe an, mulți dintre cei acuzați fiind și condamnați. Nu doar Dragnea are probleme în justiție, ci și fostul premier PSD, Victor Ponta, scrie publicația economică.
The Economist amintește că președintele Klaus Iohannis, care are o reputație de om onest, a promis că nu va desemna o persoană condamnată pentru acte de corupție în poziția de prim-ministru. În plus, PSD se va coaliza în Parlament cu ALDE, partidul care a atacat în repetate rânduri DNA-ul și a cerut schimbarea Codruței Kovesi.
"Unii văd în victoria PSD-ului, care a venit cu promisiuni de măriri de salarii, semnalul că furia publică împotriva actelor de corupție și nepotism lasă loc îngrijorărilor economice", scrie The Economist. Este un moment de cumpănă pentru România - acum se testează cât de rezistente sunt instituțiile publice și justiția, cred experții citați.
Eforturile anticorupție din România au fost apreciate în repetate rânduri de Comisia Europeană, care a pus țara noastră în contrast cu multe alte state din regiune, inclusiv Ungaria lui Viktor Orban, Bosnia, Moldova sau Serbia. Există temeri că și partidul de guvernământ din Polonia se îndreaptă tot mai mult spre modelul Orban din Ungaria.
Potrivit The Economist, contrastul cel mai puternic este cu Bulgaria, unde corupția s-a dublat în ultimii cinci ani, conform unui raport independent. Comisia Europeană a cerut recent Bulgariei să înființeze un organism anticorupție similar DNA-ului din România, lucru puțin probabil după ultimele mișcări politice ale președintelui ales Rumen Radev.
"Lecția pe care mulți politicieni au învățat-o din ce s-a întâmplat în România în ultimii ani este următoarea: cu cât procurorii sunt mai independenți, cu atât sunt șanse mai mari ca politicienii să aterizeze în pușcării", mai scrie publicația britanică.
