În decembrie 1916, România își trimitea tezaurul în Rusia, pentru a fi pus la adăpost de ofensiva germanilor. Au trecut peste 100 de ani de când țara noastră face eforturi pentru a recupera tablourile, cărțile vechi, bijuteriile regale, imensele sume de bani și tone de aur.
Mugur Isărescu - guvernatorul Băncii Naționale a României: „Tezaurul Băncii Naţionale a României rămâne singurul caz în care o rezervă de aur monetară este încredinţată cu acte în regulă şi cu toate garanţiile depozitarului, Imperiul Rus, că va fi returnată oricând la cererea proprietarului pentru ca ulterior, într-adevăr şi datorită istoriei, aceste obligaţii asumate conform tuturor normelor şi cutumelor internaţionale să nu mai fie respectate”.
91,5 tone de aur, dar și alte obiecte de valoare, inclusiv arhivele statului, au fost trimise în zeci de vagoane de la Iași la Moscova. În graba de a transporta tezaurul, bunurile nu au fost inventariate detaliat.
Ioan Scurtu: „Președinte al părții române a Comisiei mixte româno-ruse (2004-2013): „Regina Maria și-a luat toate bijuteriile, și-a scos cerceii și colierul și le-a pus în lăzile trimise la Moscova”.
Ion Calageteanu: membru al Comisiei mixte româno-ruse: „Încăperile în care era tezaurul român aveau două uși, noi aveam cheia de la ușa interioară, partea rusă de la ușa exterioară”.
După revoluția rusă din februarie 1917, odată cu instalarea comuniștilor, situația se complică. Încercările armatei ruse de a cuceri Basarabia eșuează, iar aceasta din urmă se proclamă Republica Democrată Moldovenească. Pentru a instaura ordinea, se cere intervenția armatei române, care trece Prutul la 20 ianuarie 1918. La 26 ianuarie, Rusia, prin Troțki, comisarul afacerilor externe, anunța ruperea relațiilor diplomatice cu România. Acest demers aduce cu sine și refuzul Rusiei de a înapoia averea României.
Ilie Schipor: Știm că răspunsul părții sovietice este că nu se găsesc informații, nu se știe ce s-a întâmplat cu aurul BNR, s-a evaporat”.
De-a lungul timpului, oficialii români au încercat să recupereze tezaurul. Printre cei care au deschis subiectul în fața oficialilor ruși se numără inclusiv Nicolae Ceaușescu și Ion Iliescu.
Rușii au trimis înapoi României o parte din tezaur. Aceasta este, însă, nesemnificativă. Aurul Băncii Naționale a României rămâne însă departe de țara.
Mihai Retegan - profesor universitar: „Prima oară este la un an de zile după ce România restabilește relațiile diplomatice cu uniunea soviectică. A doua oară în 56 este de politica Kremlinului care vrea să arate ca după destalinizare uniunea sovietică este altceva”.
Ultima restituire a avut loc în 2008, atunci când, la demersurile inițiate de Ion Iliescu, România a primit 12 monede istorice de aur, în greutate totală de 77 de grame.
Multe dintre obiectele restituite pot fi văzute la Muzeul Național de artă, Muzeul național de istorie sau la Academia Română.
În 2003, a fost creată o Comisie româno-rusă care studiaza problema Tezaurului României. Până acum, comisia a avut cinci reuniuni. Cea de-a șasea ar fi trebuit să aibă loc în România în 2020, încă evenimentul a fost anulat din cauza pandemiei.
