Majoritatea specialiştilor exclud din start această posibilitate. "Rezultatul testului polifraf nu este probă. Nu uitaţi că testul poligraf se bazează pe interceptarea emoţiilor, în care un specialist pune un set de întrebări şi în funcţie de nişte date pe care le arată aparatul trage concluzia privind sinceritatea şi nesinceritatea", a afirmat avocatul Daniel Fenechiu.
De cealaltă parte sunt juriştii care spun că legea are o prevedere care lasă semne de întrebare legate de probele ce pot fi folosite. Aşa că decizia rămâne la judecător.
"Această testare poligraf este considerată o probă indirectă. Nu este o probă directă care să fie suficientă să stabilească vinovăţia sau nevinovăţia. Dar când ai şi alte probe cu care să coroborez şi aceasta poate fi considerat mijloc de proba", a explicat avocatul Eliza Ene Corbeanu.
De altfel, deja există precedent. În mai multe dosare, judecătorii FIE au cerut chiar ei un astfel de test, fie au acceptat detectorul de minciuni ca probă.
Nimeni nu poate fi, însă, obligat să facă un astfel de test. Al doilea om în stat, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat că a acceptat cererea procurorilor. Este vorba despre dosarul în care fostul viceguvernator BNR, Bogdan Olteanu, este acuzat că ar fi primit un milion de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu pentru a interveni la Tăriceanu, pe atunci premier. Astfel, Liviu Mihaiu ar fi ajuns guvernator al Deltei. Olteanu ar fi trebuit supus şi el testului poligraf, după cum a cerut. Însă, ulterior, s-a răzgândit. Denunţătorul principal a dat, însă, testul.
