„Este nevoie de tehnologii de ultimă oră şi expertiză adecvată pentru a continua să furnizăm ţiţei şi gaze în România”, puncta CEO-ul OMV Petrom, la vremea respectivă.
Una dintre modalitățile prin care se extrage gazul de la mare adâncime este fracturarea hidraulică. Această tehnologie presupune lansarea de compuși chimici la adâncime, care fracturează scoarța și permit gazului să iasă.
Conform teoriei care circulă acum, prin acest tip de exploatare s-ar explica de ce cutremurele din Gorj se petrec aproape de suprafață. Unul dintre cutremurele din Gorj, cel de 5,7 magnitudine, s-a produs la o adâncime de 6,3 kilometri.
Însă una dintre întrebările fără răspuns referitoare la această teorie este de ce se produc seismele acum, și de ce nu au avut loc când se exploata la maximum. În 2011, OMV Petrom începea exploatarea de probă a sondei din comuna Totea. La acel moment, producţia se ridica la circa 430.000 metri cubi de gaze şi 58 tone de condensat şi reprezenta circa 3% din producţia zilnică de gaze a Petrom.
Potrivit imaginilor și informațiilor obținute de Realitatea Plus, în anii 80, în urma exploatărilor din localitatea Logrești, județul Gorj, o sondă a erupt și a ars. Acel teren a rămas arid până în zilele noastre. Tot acolo au avut loc și numeroase alunecări de teren în ultimii ani.
Deși gorjenii sunt acum în atenția tuturor, și gălățenii au trecut prin aceleași emoții și aceleași teorii. În 2013 aveau loc 300 de cutremure cu epicentrul în satul Izvoarele, județul Galați. Acestea erau însoțite de zgomote ciudate care terorizau localnicii. La un moment dat, când cutremurele au încetat, bubuiturile continuau să se audă. Oamenii se temeau că satul se va scufunda și că la baza seismelor nu ar sta o explicație naturală.
Atunci se conturau 3 ipoteze despre cauzele cutremurelor. Prima aparținea seismologilor care spuneau că zona este una seismică, așezată pe falii active. O a doua ipoteză se referea la posibilitatea ca seismele să fie provocate de exploatări secrete pentru obținerea gazelor de șist. Iar a 3-a venea de la sătenii care credeau că seismele erau provocate artificial de sondele Petrom care extrăgeau țiței. Totuși, reprezentanții companiei petroliere negau orice legătură între cutremure și activitățile lor.
Autoritățile împreună cu specialiștii explicau atunci că nu există legături între exploatare și seisme. În plus, directorul INFP de la acea vreme, Mihai Diaconescu, spunea că oamenii resimțeau cutremurele mai puternice decât ar fi fost pentru că locuințele lor erau construite precar, din pământ și fără fundații.
