Miniștrii de interne din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc joi la Bruxelles pentru o ședință a Consiliului Justiție și Afaceri Interne în care primul subiect de pe agendă este migrația externă clandestină și reforma legislației europene în materie de azil. Deși tema crucială pentru România și Bulgaria – aderarea celor două țări la spațiul Schengen – nu a fost inclusă pe agendă, fiind cunoscută opoziția Austriei, miniștrii europeni vor aborda cele două tematici ale migrației și azilului pe care guvernul de la Viena le uzitează în a susține că spațiul Schengen nu este funcțional.
“Consiliul va fi informat cu privire la stadiul actual al discuțiilor legislative în curs de desfășurare în vederea reformării legislației UE în materie de azil. Miniștrii vor face, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la dimensiunea externă a migrației – inclusiv cu privire la cooperarea cu partenerii externi pentru a gestiona presiunile migratorii”, a transmis Consiliul UE, miercuri, într-un comunicat de presă.
Austria nu dă semne că își va schimba poziția oficială de a se opune extinderii Schengen cu România și Bulgaria. În ultimele săptămâni, România a anunțat că va ataca Austria la Curtea de Justiției a UE din cauza votului împotriva aderării României la Schengen. Premierul Marcel Ciolacu a făcut anunțul în interviul acordat Der Standard. Șeful Guvernului României a precizat că vor fi cerute despăgubiri pentru pierderile cauzate de neaderare.
„Potrivit calculelor noastre, paguba se ridică la cel puţin două procente din PIB. Însă cel mai rău este faptul că Austria a instituit un precedent. În mod normal, statele membre urmează recomandările instituţiilor UE. Croaţia a solicitat aderarea în urmă cu aproximativ 4-5 ani. România şi Bulgaria ar fi putut bloca aderarea, dar noi nu am făcut acest lucru”, a precizat Ciolacu.
România a intensificat în ultimele luni discuțiile cu Austria, printr-o întâlnire la Viena la nivelul miniștrilor de interne. Guvernul austriac și-a nuanțat poziția cu privire la România, salutând progresele țării în materie de migrație.
Poziția aproape neschimbată a Austriei legată de stationarea extinderii Schengen și de politica migrației transpare și din ultima mutare politică făcută de cancelarul Nehammer pe plan intern. Acesta a lansat chiar campania pentru alegerile legislative de anul viitor, având printre temele alese inclusiv politica de migrație, pe care a mizat, pentru partidul său Partidul Popular Austriac (OeVP), la alegerile regionale din acest an. Austria a lansat o campanie de relaţii publice cu mesaje optimiste menită să crească încrederea publică în coaliţia sa de guvernare, cu un an înaintea alegerilor şi în timp ce partidul său conservator este ţinta criticilor, relatează agenția de presă germană DPA, potrivit agerpres.ro.
Karl Nehammer a prezentat astfel campania pe care a intitulat-o "Să crezi în Austria!". El admite că populaţia suferă în urma pandemiei, a războiului din Ucraina şi inflaţiei, dar "în acelaşi timp am văzut că poporul austriac este mult mai puternic decât au crezut mulţi şi noi înşine am crezut", spune şeful guvernului austriac. Nehammer nu enunţă în campania sa niciun proiect nou, dar menţionează măsurile anti-inflaţie, subvenţiile pentru energia regenerabilă şi combaterea migraţiei ilegale printre reuşitele guvernului său, care este o coaliţie formată din OeVP şi Verzi. În sondajele recente, OVP e cotat cu 24% in intentiile de vot, după partidul de extremă-dreapta Partidul Libertăţii (FPOe), care are 30%.
Austria a fost luată în vizor și de Italia, din cauza migrației la nivelul UE. Vicepremierul italian Matteo Salvini a amenințat că va da în judecată Austria pentru blocarea unui punct de frontieră.
În plus, nici Germania nu stă în afara problemei migrației. Ministrul german de externe Annalena Baerbock a avertizat că vor fi instituite controale la frontiera cu Polonia după ce au apărut informații privind acte de corupție ale agenților consulari polonezi în acordarea de vize pentru cetățeni extra-comunitari. Baerbock a anunțat că este pentru includerea unor reglementări de criză în reforma legislației UE cu privire la migrație, pentu că acestea ar permite altor țări europene să trimită un număr foarte mare de migranți în Germania. Poziția sefei diplomației germane a fost subliniată și de președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, care a făcut apel la o distribuire echitabilă a migranților care ajung în Europa, pentru că Germania este la capacitate maximă.
În același timp, Bruxelles face demersuri pentru implicarea in criza refugiaților a țărilor membre. Ursula von der Leyen a anunțat o propunere de alocare a unei sume suplimentare de 15 miliarde de euro pentru statele membre care își asumă un număr mai mare de refugiați, inclusiv din Ucraina.
Blocată de Austria ca să adere la Schengen, România , alături de Bulgaria, au sprijinul președinției spaniole a Consiliului UE pentru a introduce votul privind intrarea lor în Schengen pe agenda unei reuniuni a Consiliului JAI. Și șefa CE, Ursula von der Leyen, a pledat pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen, în discursul său privind Starea Uniunii Europene din această lună.
Bulgaria și România așteaptă aderarea la Schengen de ani de zile. Țara noastră este pregătită din 2011 pentru a intra în zona liberă de circulație. La Consiliul JAI din 8-9 decembrie 2022, Austria nu a fost singura care s-a opus. Olanda a votat negativ în 2022, precizând că este de acord cu intrarea României în Schengen, nu și a Bulgariei, dar votul a fost dat pentru că cele două țări sunt la pachet.
