Legea privind înfiinţarea FSDI, adoptată de majoritatea parlamentară PSD- ALDE vara aceasta, a fost declarată neconstituţională. Magistraţii CCR au explicat că înfiinţarea unui Fondul de Investiţii nu ţine de Parlament, ci e nevoie de o hotărâre de Guvern, în condiţiile în care vorbim de un act executiv, cu o plajă restrânsă de acţiune - implică unele companii de stat, aşadar nu e necesară o lege. Drept urmare, Guvernul Dăncilă ar trebui să implementeze proiectul prin hotărâre de guvern, act inferior unei legi sau unei ordonanţe de urgenţă. De precizat că o hotărâre de Guvern poate fi contestată în instanţa de contencios administrativ de către una din companiile de stat silite de PSD să intre în Fondul de Investiţii.
Potrivit unor surse politice citate de adevarul.ro, Liviu Drganea a insistat ca Viorica Dăncilă să vină cât mai repede cu o astfel de hotărâre de Guvern, însă Călin Popescu Tăriceanu s-a opus. Sursele citate susţin că Tăriceanu i-a cerut lui Anton Anton, ministrul Energiei susţinut de ALDE, să nu contrasemneze un astfel de act, iar fără semnătura lui Anton Anton, proiectul nu poate fi adoptat de Guvern.
Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu şi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, s-au întâlnit, marţi, la Parlament, cu o delegaţie de economişti polonezi pentru a discuta despre Fondul Suveran de Investiţii, proiect care a fost implementat şi în Polonia, dar într-o altă formă. Liviu Dragnea a recunoscut că discuţiile au avut loc în urma „temerilor“ ALDE cu privire la înfiinţarea FSDI. De altfel, Tăriceanu a insistat pentru întânirea cu delegaţia de la Varşovia. Potrivit surselor citate, Tăriceanu şi Dragnea abia şi-au vorbit la şedinţa cu polonezii, schimbând doar câteva cuvinte, mai mult de complezenţă.
Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii ar trebui să cuprindă 33 de companii de stat, cu un capital social de 9 miliarde de lei. Deşi este menit să facă investiţii, specialiştii spun că mai mult le va încurca, urmând să fie populat cu rude ale politicienilor. Majorarea capitalului social al FSDI a fost decisă pe ultima sută de metri, total netransparent, la suma uriaşă de 9 miliarde de lei, deşi anterior acesta fusese stabilit la 1,85 miliarde de lei, o sumă de circa 5 ori mai mică.