Planul Național Strategic 2023-2027 al Ministerului Agriculturii a adus o premieră în România: concesionarii terenurilor din Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD) de pe care se poate recolta stuf, primesc subvenție, începând cu 2023, scrie puterea.ro. Condiția este ca stuful să fie folosit ca furaj în hrana animalelor.
Totul a fost posibil prin schimbarea categoriei de folosință a unor terenuri din ape, în pășuni. România și-a armonizat legislația națională la cea europeană, adoptată în 2021, dar după aproape șase ani de la începerea primelor demersuri în acest sens, declară Octavian Popa, administratorul unuia dintre cei mai mari concesionari de terenuri din Rezervația Biosferei Delta Dunării, firma Biodelta Resurse Tulcea, citat de aceeași publicație.
România nu ar fi o premieră în privința subvențiilor acordate pentru stuful folosit ca hrană a animalelor, pentru că se practică deja în țări precum Norvegia, Danemarca sau Germania.
Armonizarea legislației românești la cea europeană a presupus adoptarea a două acte normative: Legea nr. 116 din 14 mai 2023 prin care s-a modificatOrdonanța de urgență a Guvernului 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu privire la extinderea categoriei de pajiști cu pajiștile gestionate/întreținute în sistem de paludicultură, și emiterea Ordinului Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 317 din 8 august 2023 cu privire la modificarea și completarea Ordinului nr. 80/2023 privind criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condițiile și modul de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului Național Strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat.
“În Ordonanța 34 din 2013 care se referă la pajiștile permanente, în anexă la poziția 28 stuful este menționat ca plantă care crește pe suprafețe de pajiști, mlaștini și bălți. Din 2013 trebuia făcută acest lucru, nu de acum”, a spus Octavian Popa, administrator al Biodelta Resurse.
România deține cea mai mare zonă umedă din Europa cu cea mai întinsă zonă compactă de stufărișuri de pe planetă, de aproximativ 170.000 de hectare. Din suprafața totală a RBDD, de circa 580.000 de hectare, 80% este acoperit cu vegetație specifică zonelor umede precum stuful, papura și rogozul, în amestec cu arbuști de salcie pitică și alte plante, un procent aproape similar cu cel ocupat de terenurile agricole sau forestiere din alte regiuni ale țãrii, amintește puterea.ro.
Omul de afaceri Octavian Popa, care se ocupă cu exploatarea stufului din Deltă, susține că recoltarea stufului are multe beneficii asupra mediului, climei și biodiversității. Acesta a explicat că a încheiat un contract cu cei mai mari crescători de oi pentru a lua subvenție pentru stuful folosit ca furaje. El a explicat că oricine, persoană fizică, juridică sau UAT, poate să beneficieze de subvenția pentru stuf. Popa este administratorul societății din Tulcea care are concesionate suprafețe de circa 15.000 ha din suprafața RBDD.
Dezvăluiri exclusive la Culisele Statului Paralel. Cum a ajuns fiul lui Paul Stănescu asociat la exploatarea stufului din Deltă?
„Acum se recoltează stuful ca furaj pentru animale, noi avem contract cu cei mai mari crescători de oi din România, care au 250 000 oi. Stuful se recoltează, se îmbalotează și se vinde ca furaj pentru animale crescătorilor de oi. În condițiile secetei care este din ce în ce mai accentuată, iar lucerna are un preț foarte mare, stuful este un nutrient foarte bun pentru animale”, a declarat Octavian Popa pentru puterea.ro.
Din cele 580. 000 de hectare ale RBDD, categoria de teren „agricol” cu folosința „arabil” din zona umedă a Deltei pe care se desfășoară practici agricole și care a putut face obiectul subvenționării în cadrul PNDR, reprezintă puțin peste 10% din suprafața teritoriului, mai exact 61.453 hectare teren agricol, a explicat Octavian Popa.
Restul suprafețelor, dar în special cele 12 zone de teren stuficol, pe care de asemenea se desfășoară o practică agricolă adecvată reglementată juridic prin Planul de management al ARBDD, și care reprezintă fond funciar luat în calcul în suprafața totală a României, nu au putut fi considerate eligibile, datorită încadrării terenului în categoria de folosință „neagricol”, mai exact subcategoria „terenuri cu ape”, „ape si stuf’, deși precizările legale în această speță stipulează faptul că „folosința terenurilor semnifică întrebuințarea, utilizarea, uzul, avantajul, beneficiul, categoria terenului, și sunt definite în cadrul sistemelor informaționale din domeniile specifice de activitate”, a mai spus administratorul firmei din Tulcea, potrivit puterea.ro.
În plus, omul de afaceri susține că stuful are calități nutriționale, demonstrate și de analizele de compoziție ale noului furaj în Germania și Austria, dar și de ANSVSA.
Valorificarea stufului din Delta Dunării ca furaj. Octavian Popa: Are calități nutriționale, conține 7% proteină
„Stuful are în compoziție aproape 7% proteină, ceea ce îl face un foarte bun nutrient pentru animale. Toate acestea fac ca recoltatul stufului să devină o activitate deosebit de benefică cu impact asupra mediului, climei și biodiversității cu impact pozitiv asupra zonei și localnicilor, a tuturor celor care dețin aceste suprafețe, pentru că este o activitate care atrage bani pentru România”, a mai precizat Octavian Popa, potrivit puterea.ro.
Omul de afaceri anunță că este foarte probabil ca să investească pe viitor într-o fabrică de celuloză și hârtie.
Culisele statului paralel: Cum afectează stuful Delta Dunării - ,,Aurul verde” al României, recoltat de comuniști, lăsat să putrezească după 1989
Înainte de 1989, aproximativ 300.000 de tone de stuf din Delta Dunării erau prelucrate la fosta fabrică de celuloză și hârtie de la Chișcani, Brăila.
