Dintre cei 590.000 de locuitori afectaţi de sărăcie, 130.000 prestează o activitate remunerată.
În Elveţia, pragul sărăciei era în medie de aproximativ 2.200 de franci elveţieni (1.800 de euro) lunar pentru o persoană singură şi de 4.050 de franci elveţieni lunar pentru o familie formată din doi adulţi şi doi copii.
Această sumă trebuie să acopere cheltuielile de întreţinere generală (alimentaţie, haine, îngrijire corporală, transport, activităţi de recreere etc.), cheltuielile cu locuinţa şi asigurările, dar fără asigurările obligatorii de sănătate.
Grupurile cele mai expuse sunt familiile monoparentale, adulţii care locuiesc singuri, persoanele fără studii şi cele care provin din familii în care nimeni nu munceşte.
Rata sărăciei a rămas relativ stabilă între 2011 şi 2012, dar a înregistrat o scădere semnificativă faţă de 2007, când era de 9,3 la sută.
