În București, capitala României, metroul este un mijloc de transport preferat de către mulți locuitori ai orașului. Deși nu este cel mai mare sistem de metrou din lume sau al Europei, are o importanță și o poveste aparte. Înființat în 1979, acesta a fost unul dintre primele proiecte de infrastructură majoră ale regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu. De-a lungul anilor, rețeaua a continuat să se extindă și să se modernizeze, ajungând la cele 62 de stații care o compun în prezent.
În ciuda faptului că mulți bucureșteni folosesc zilnic metroul, puțini dintre ei știu că există o stație unică în lume. În stația „Politehnica”, turiștii și călătorii trec peste o podea care a fost incastrată cu fosile vechi de sute de milioane de ani. Acestea au fost descoperite încă din anii ‘70, în timpul construcției stației, și sunt acum un punct de interes major pentru arheologi și iubitorii de istorie.
Stația de metrou Politehnica din București este locul inedit care conservă un întreg ecosistem mesozoic: în dalele de calcar, folosite de muncitori pentru a placa peronul stației de metrou, sunt fosilizate organisme cretacice, numite rudişti.
Florin Călinescu declanșează marea revoltă: „Să nu mă lase fără banii cash”
„Interesant este că în stația de metrou de la Politehnica, rudiștii pot fi văzuți în toate secțiunile, în toate planurile. Tot la Politehnica mai găsim și gastropode, corali, stromatolite și alge roșii”. Trebuie menționat și faptul că ambianța paleontologică din stația de metrou Politehnica este unică în lume, tocmai pentru că fosilele sunt ideal expuse publicului, chiar pe pavajul stației.
Conservarea lor este excepțională, iar tâlcul poveștii lor este cel puțin la fel de interesant. Astfel, pe lângă importanța științifică și educațională a descoperirilor paleontologice, oferite de multitudinea de cursuri ținute chiar pe peron și de importanța estetică, stația mai are un tâlc aparte, legat de evoluția și destinul speciei noastre. „Noi, ca specie, avem o istorie de numai aproximativ 300 de mii de ani, numărând spre 10.000 de generații. În comparație cu rudiștii, suntem un grup cu o istorie extrem de scurtă. Totuși, rudiștii au dispărut aproape instantaneu în timp geologic, din cauza extincției de la sfârșitul Cretacicului, acum 65 de milioane de ani, când Chicxulub a lovit planeta noastră. Așadar, cum este cazul rudiștilor, poți avea o evoluție extraordinară și un succes biologic fantastic, dar să dispari instantaneu. Acesta este tâlcul stației, că Homo sapiens ar putea dispărea la fel de repede ca rudiștii, deși suntem o specie mult mai tânără, cu o istorie incomparabil mai scurtă. Stația este un memento mori pentru noi”, a spus Mihai Popa, Profesor în cadrul Departamentului de Geologie al Facultății de Geologie și Geofizică a Universității din București, pentru InfoUB.
