Viitorul Uniunii Europene este privit cu optimism de către 63 la sută dintre români, 11 la sută dintre ei declarându-se foarte optimişti, însă cele mai optimiste state membre sunt: Danemarca (75 la sută), Irlanda şi Malta (67 la sută), Estonia, Lituania şi Polonia (66 la sută).
Printre ţările cele mai pesimiste se numără Grecia (69 la sută), Cipru (66 la sută) şi Portugalia (64 la sută).
Totodată, 69 la sută dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită şi doar 28 la sută cred acelaşi lucru despre situaţia din Uniune.
Numai 34 la sută dintre români cred că impactul crizei economice asupra pieţei locurilor de muncă a atins deja punctul culminant iar lucrurile ar urma să se amelioreze treptat, în timp ce 48 la sută cred că perioada cea mai grea urmează să vină.
"Criza s-a simţit în România, dar nu la fel de mult ca în alte state. Prin urmare, oamenii nu cred că asta a fost tot şi sunt siguri că mai urmează ceva", a explicat şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote.
Cei mai sceptici în acest sens sunt respondenţii din Cipru (87 la sută), Grecia (71 la sută) şi Portugalia (67 la sută).
Studiul mai arată că peste 60 la sută dintre români cred că apariţia de noi locuri de muncă şi creşterea economică sunt principalele provocări de ordin social, care ar putea fi şi soluţii importante de contracarare a crizei economice.
De asemenea, 85 la sută susţin sprijinirea celor săraci şi excluşi social, precum şi oferirea de posibilităţi pentru a fi activi în societate.
În opinia persoanelor intervievate, cele mai importante provocări cu care se confruntă România în prezent sunt: situaţia economică (41 la sută), inflaţia (34 la sută) şi şomajul (33 la sută).
Iniţiatorii Eurobarometrului precizează că majoritatea statelor membre UE percep şomajul ca fiind o problemă de maximă importanţă, această preocupare fiind semnalată într-un procent mai mare în Cipru, Estonia, Croaţia, Portugalia, Grecia, Irlanda şi Polonia.
De asemenea, 64 la sută dintre români cred că Uniunea este cea care crează condiţiile pentru mai multe locuri de muncă în Europa, în timp ce 63 la sută cred că UE este responsabilă pentru austeritatea de pe continent.
În ce priveşte gradul de familiarizare cu instituţiile europene, studiul arată că 94 la sută dintre români au auzit de Parlamentul European, 86 la sută de Comisia Europeană şi 82 la sută de Banca Central Europeană.
Românii tind să aibă o percepţie pozitivă a imaginii Uniunii Europene (43 la sută), iar 41 la sută dintre intervievaţi declară că imaginea pe care o au despre UE este neutră.
"Uniunea Europeană înseamnă înainte de toate, pentru români, democraţie (37 la sută), pace (32 la sută) şi prosperitate economică (25 la sută). O scurtă corelaţie cu modul în care funcţionează democraţia în UE arată că 49 la sută dintre români sunt mulţumiţi de modul în care îşi exercită drepturile democratice în Uniune. Comparativ, la nivel naţional, doar 15 la sută dintre români sunt mulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia în România, în timp ce 84 la sută se declară nemulţumiţi de modul în care exerciţiul democratic este pus în practică", rezultă din Eurobarometru.
Peste jumătate dintre români (56 la sută) împărtăşesc sentimentul de apartenenţă europeană, 18 la sută dintre aceştia afirmând că se simt cu siguranţă cetăţeni ai UE.
Statele membre cu cele mai mari procente în ceea ce priveşte sentimentul de apartenenţă la cetăţenia europeană sunt: Luxembourg (85 la sută), Malta (74 la sută), Finlanda (73 la sută), Estonia (72 la sută) şi Danemarca (71 la sută), iar ţările cu cele mai scăzute valori sunt: Italia (53 la sută), Cipru (54 la sută), Marea Britanie (56 la sută) şi Grecia (58 la sută).
