36 la sută dintre români au încredere, în prezent, în guvernul Sorin Grindeanu, mai mult cu 6 procente faţă de luna martie, când au fost proteste masive în Piaţa Victoriei. Sunt datele interesante ce reies dintr-un studiu IMAS, realizat exclusiv la cererea postului Realitatea TV. Sunt analizate, însă, toate guvernele din anul 2000 încoace, iar datele arată o captivantă evoluţie a clasei politice româneşti.
În primele luni ale guvernării Adrian Năstase din perioada 2000-2004, încrederea românilor în social-democraţi era de 40 la sută. Evoluţia a fost însă una fluctuantă. Cea mai mare diferenţă a fost de 10 procente şi s-a înregistrat în martie, aproximativ 44 la sută, şi în aprilie, aproximativ 34 la sută. În 2005, comparativ cu guvernarea Năstase, cea condusă de Călin Popescu Tăriceanu a primit mult mai multă credibilitate din partea electoratului. Astfel 65 la sută dintre români s-au arătat optimişti la început. În următoarele 3 luni însă, procentul s-a diminuat considerabil şi a ajuns la 42 la sută.
Criza mondială din 2009 a adus şi prăbuşirea încrederii românilor în guvernul condus de Emil Boc. La început, doar 21,3 la sută dintre români credeau că ţara se îndreaptă într-o direcţie bună. Pesimismul s-a accentuat iar în martie 2010, doar 12,4 la sută mai credeau că România se află pe drumul cel bun.
În cazul guvernării Ponta, aproape 57 la sută dintre români erau optimişti în ianuarie 2015. Peste doar 4 luni încrederea lor a scăzut la aproximativ 45 la sută.
Cabinetul Cioloş s-a bucurat şi el de fluctuaţii statistice. Astfel, cea mai mare parte de încredere a primit-o în ianuarie 2016, de 36,8 la sută. Dar în martie a ajuns la cel mai mic grad de încredere, 26,4 la sută.
Ultimul guvern luat în calcul, cabinetul Grindeanu, a fost analizat în primele 4 luni ale anului. În ianuarie percepţia executivului era împărtăşită de 36,7 la sută dintre cei intervievaţi. Luna martie însă, una marcată de proteste, a adus şi o scădere cu 6 procente.
Există şi un top al încrederii în ceea ce-i priveşte pe politicieni, evaluaţi luna trecută. Aici, preşedintele Klaus Iohannis e lider şi se bucură de simpatia a puţin peste 35 la sută dintre români. Un procent comparabil cu cel de anul trecut, dar mult sub procentul de 67 la sută, înregistrat în noiembrie 2015, după alegerile prezidenţiale. În cazul lui Sorin Grindeanu, procentele sunt similare cu cele ale preşedintelui Iohannis. Astfel aproximativ 34 la sută dintre românii de peste 18 ani îl susţin pe actualul premier. Fostul preşedinte Traian Băsescu a început anul 2016 cu un nivel de încredere de 13,5 la sută, şi a ajuns luna trecută la 15,5 la sută.
La Liviu Dragnea au predominat fluctuaţiile. De la un nivel de încredere de 32 la sută din ianuarie, acum şeful camerei deputaţilor e apreciat de puţin peste 24 la sută dintre respondenţi.
Când vine vorba despre preferinţele electoratului, 41 la sută ar vota cu PSD şi 25 la sută cu PNL. Restul partidelor întrunesc mai puţin de 10 procente.
Studiul a fost realizat lunar pe un eşantion reprezentativ naţional de minim 1.000 de persoane, cu vârste de 18 ani și peste. A fost documentat prin metoda face-to-face, în perioada ianuarie-aprilie 2001/ 2005/ 2010 dar şi prin interviuri telefonice, în perioada ianuarie-aprilie 2015/ 2016/ 2017.
