"Comisia Naţională ”Limes”, în urma unei vizite pentru monitorizarea situaţiei cetăţii Capidava, a declarat că aceasta a fost afectată ”semnificativ” de lucrările menite să o restaureze, consolideze şi să o pună în valoare.
Cetatea, în forma sa actuală, nu mai corespunde criteriilor de autenticitate şi integritate definite de UNESCO pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO World Heritage List), fapt care poate afecta includerea sitului pe listele tentative naţionale în cadrul Programului Naţional Limes", anunță ministrul Culturii Corina Șuteu.
Capidava a fost un centru fortificat geto-dac, apoi castru roman, pe malul drept al Dunării dobrogene, pe locul unde se află astăzi satul cu același nume Capidava, județul Constanța. În timpul Imperiului Roman a avut un rol important pe linia de apărare a Dunării. Distrusă de goți în secolul III, fortificația a fost refăcută în secolul următor, devenind apoi și centru episcopal. După retragerea oficială romano-bizantină din Dobrogea (circa 600), cetatea a fost reclădită de bizantini în secolul X, potrivit Wikipedia.
Consiliul Județean Constanța a desfășurat în ultimii 2 ani – în calitate de beneficiar – un proiect cu fonduri europene. Comisia Națională Limes, aduce o serie de critici dure proiectului de reabilitare. Specialiștii spun că situl arheologic nu mai corespunde criteriilor de autenticitate și integritate definite de UNESCO. Calitatea lucrărilor este în cele mai multe locuri discutabilă, spune Comisia, care observă, printre altele, că în miezul original al zidului a fost înfipt „fier-beton”, afectând serios și structura originală.
Prezentăm mai jos câteva pasaje ale raportului:
"Situația actuală a monumentului este deosebit de gravă. Astfel, ceea ce se găsește la fața locului în șantierul abandonat de peste 10 luni, în absența unui constructor care să finalizeze proiectul, este o reconstrucție perimetrală a cetății, cu intrări sub arcadă de cărămidă în turnuri, cu zone în care, peste structura originală preexistentă începerii lucrărilor în 2015, s-a ajuns până la dublarea înălțimii păstrate a curtinelor. Consecință directă a modului în care s-a proiectat, avizat și executat intervenția asupra zidurilor, turnurilor și a celor două porți (principală și secundară – poternă), cetatea, în forma sa actuală, nu mai corespunde criteriilor de autenticitate și integritate definite de UNESCO pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO World Heritage List), fapt care poate afecta includerea sitului pe listele tentative naționale în cadrul Programului Național Limes".
..................
"Calitatea lucrărilor este în mai multe locuri cel puțin discutabilă, mai ales în cazul turnurilor, unde s-au montat paramente în tehnica opus quadratum. Pe alocuri, aceeași tehnică este folosită și la zidul de incintă, fiind încă vizibilă umplutura dintre paramente, din piatră de carieră și ciment, diferită față de tehnica de construcție originală. Mai mult, în această umplutură, dar și în miezul original al zidului a fost înfipt „fier-beton”, afectând serios și structura originală. Multe dintre blocurile de calcar au rămas cu suprafața lisă, exact așa cum au fost așezate în grabă de constructor. Pietrele de colț la turnurile patrulatere au îmbinări decupate în cele mai nepotrivite feluri, iar pe laturi sunt vizibile suficiente ștraifuri înguste de piatră cu care s-a încercat egalizarea asizei".
........................
"Obiectivul care se îndepărtează cel mai mult de limitele acceptabile ale restaurării este portul antic al cetății. Monument unic în peisajul limesului roman dunărean din Dobrogea, acesta este în prezent doar un zid lipsit de expresivitate, de o înălțime neverosimilă pentru ceea ce ar fi trebuit să exprime prin funcția curentă: o instalație joasă, „la apă”, scăldată de apele fluviului. Piatra aleasă este de mai multe dimensiuni și sortimente, iar punerea în operă neatentă; pe fața dinspre Dunăre nu se mai văd la bază asizele zidăriei antice și nici nu apare marcată intervenția pe toată lungimea instalației portuare. Reconstituirile au fost realizate fără să existe o documentație științifică de bază, de aceea și decalajul cronologic dintre diferitele structuri restaurate nu este clar".
.........................
"Acest proiect de restaurare a cetății antice Capidava avea toate premisele să devină un model pentru alte demersuri similare. Din păcate, astăzi – prin modul în care a fost pus în operă în variile sale etape – el constituie un studiu de caz pentru specialiștii în domeniu, pentru a preveni în viitor intervenții care au ca rezultat – în ciuda declarațiilor sau intențiilor – denaturări accentuate ale semnificației și contextului unor monumente istorice de primă importanță. Credem că situația în care se află situl arheologic Capidava trebuie să determine o reflecție profundă pentru specialiștii în domeniu, inclusiv referitor la modul de acțiune al comisiilor de specialitate de pe lângă Ministerul Culturii, în ceea ce privește conservarea integrată și dialogul între diversele categorii profesionale (arheologi, istorici, arhitecți, restauratori, constructori) cu expertiză în domeniu, deopotrivă cu revizuirea modalităţilor de avizare, de punere în operă şi control al proiectelor de acest fel".
