Proiectul de lege arată că numărul mediu de ore pe săptămână prevăzut în planurile cadru va fi de 20 de ore la clasele primare. La fel, la gimnaziu numărul mediu de ore va fi de 25 de ore pe săptămână, iar la liceu numărul mediu va fi de 30 de ore săptămânal.
În prezent, legea educaţiei prevede că numărul de ore minim şi maxim este stabilit de ministrul Educaţiei prin ordin de ministru. Astfel, elevii de la clasa pregătitoare învață 19-20 de ore pe săptămână (au maximum un opțional), cei de la clasele I, a II-a și a III-a au minimum 20 – maximum 21 de ore, iar la clasa a IV-a elevii au minimum 21 de ore și maximum 22 de ore. Elevii de clasa a V-a au 26-28 de ore pe săptămână, elevii de clasa a VI-a au 28-30 de ore pe săptămână, elevii de clasa a VII-a au 31-33 de ore, iar clasa a VIII-a are 31-34 ore pe săptămână.
Modificarea numărului de ore din planurile cadru va afecta aproximativ 25.000 de cadre didactice, dar și pe elevi, se arată într-o evaluare făcută de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI).
"Modificarea de către Senatul României a art. 66 din Legea Educației Naționale, în sensul reducerii numărului de ore din planurile cadru pentru învățământul preuniveritar este o măsură care, aparent, va aduce beneficii elevilor, cu prețul concedierii a aproximativ 25.000 de cadre didactice", spun oficialii FSLI.
Această măsură poate fi utilă sistemului de învățămât numai dacă va fi însoțită de alte măsuri absolut obligatorii.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ consideră că, după promulgarea acestei legi de către Președintele României, trebuie emisă o Ordonanță de Urgență prin care să fie prorogat termenul de aplicare al acestei legi până când vor putea fi luate acele măsuri suplimentare obligatorii.
"În caz contrar, avertizăm că există riscul major de declașare a unui conflict de amploare în învățământul preuniversitar. Aplicarea acestei legi nu poate să aibă loc fără o serie de măsuri suplimentare absolut necesare. Deși scăderea numărului de ore din planurile cadru a fost prezentată ca o măsură benefică, pentru că elevii vor sta mai puțin la școală, în realitate ei vor fi afectați de acest lucru, la fel cum vor fi afectate multe cadre didactice. Mai mulți specialiști din zona de educație consideră că este în avantajul elevilor să stea cât mai mult la școală, dar lucrurile trebuie astfel gândite, încât această perioadă petrecută în spațiul școlar să nu fie o corvoadă pentru elevi, ci sa fie utilă și nestresantă.
Sindicatele listează ce măsuri suplimentare trebuie luate, pentru ca reducerea numărului de ore din planurile cadru să nu aibă efecte negative asupra elevilor și cadrelor didactice, ci să fie benefice lor:
- modificarea programele școlare; altfel vom asista la un proces de epuizare a elevilor, prin comprimarea actualei materii școlare și așa sufocantă, într-un număr mai mic de ore la clasă;
- reducerea numărului de elevi la clasă, pentru îmbunătățirea calității actului educațional, precum și implementarea programului "Școală după școală" de care să beneficieze toți elevii, pentru a fi sprijiniți la realizarea temelor și, totodată, supravegheați, în condițiile în care cunoaștem faptul că tot mai multe familii nu mai au timpul necesar pentru aceste activități oferite copiilor. Acest program trebuie să aibă menirea de a pune în centrul atenției nevoile reale ale elevilor. Aceste măsuri sunt absolut necesare și pentru a putea asigura posturi pentru cele aproximativ 25.000 de cadre didactice afectate de această reducere a numărului de ore;
- introducerea programului gratuit "O masa caldă" care va asigura elevilor confortul de care au nevoie pentru a face față provocărilor din timpul zilei.
Implementarea acestor măsuri înseamnă creșterea calității actului educational, dar și o politică socială responsabilă, spun .
"Să dai afară 25.000 de oameni înseamnă nu doar o lovitură pentru sistemul de învățământ, dar și pentru bugetul asigurărilor de șomaj, cât și pentru ceea ce înseamnă nivelul de productivitate sănătos într-o țară care nu are nevoie să bată pasul pe loc.
Ipoteza că această măsură a reducerii numărului de ore din planurile cadru va conduce și la dispariția celor 3.800 de necalificați din sistem nu se va pune în practică, având în vedere că acește cadre didactice necalificate se regăsesc, în general, în unități de învățământ din zone izolate, decât dacă cei care guvernează această țară vor acorda facilități pentru a atrage cadre didactice calificate.
Punerea în practică a acestei legi, fără să se ia măsurile propuse, va fi evenimentul cu cel mai mare impact social negativ din istoria post-decembristă a României. Noi susținem că aceste posturi didactice nu se vor pierde dacă vom avea mai multe clase, cu mai puțini elevi și un program "Școală după școală" implementat la nivel național.
Transpunerea în practică a acestei legi va însemna o diminuare a cheltuielilor de personal la nivelul Ministerului Educației Naționale cu aproximativ 10%. Refuzăm să credem că și acest argument a stat la baza apariției acestei legi", mai spun cei de la Federația Sindicatelor Libere din Învățământ.
"Este absolut necesar să fie prorogat termenul de aplicare a legii, până când se vor pune în practică și unele măsuri suplimentare, pentru că este imposibil ca acestea să fie implementate până la 1 septembrie 2020, data la care ar trebui să intre în vigoare această lege. Altfel, există riscul major să fie declanșat un conflict de amploare în învățământul preuniversitar", a declarat Simion Hancescu, președinte FSLI.
