Potrivit unui comunicat CNS Cartel Alfa, organizațiile patronale "solicită Parlamentului să respingă modificările adoptate în Comisia pentru Muncă şi Protecție Socială a Camerei Deputaților cu privire la Legea dialogului social nr. 62/2011, sub pretextul grijii față de sănătatea cetățenilor în contextul pandemiei".
Proiectul de modificare a fost depus la Comisia de muncă a Camerei Deputaților în noiembrie 2018 și de atunci au fost organizate nenumărate întâlniri la care atât reprezentanții sindicatelor, cât și reprezentanții patronatelor au fost prezenți, și-au susținut argumentele, au fost prezentate evaluări, analize, date. A afirma acum, așa cum o fac reprezentanții patronatelor că "modificările aduse în comisia de muncă reprezintă doar opiniile părții sindicale" este profund greșit și poate chiar ofensator pentru membrii forului legislativ al țării.
(...) CNS Cartel Alfa mai susține că, în comunicarea lor, patronatele mai vorbesc despre faptul că "modificările aduse în Comisia pentru muncă și protecție socială sunt de natură să dezbine părțile și să destrame colaborarea reală dintre partenerii sociali prin forțarea dialogului social, în loc să încurajeze construirea încrederii pe baze solide."
"Despre ce "colaborare reală" dintre partenerii sociali vorbesc patronatele, în condițiile în care numărul de contracte colective de muncă a scăzut în mod dramatic? La nivel de sector, nu s-a încheiat niciun contract colectiv de muncă din anul 2011 până acum (anterior anului 2011, numărul anual de acorduri colective încheiate la nivel de sector era în jur de 16). În lipsa unei asumări concrete, orice dialog este până la urmă o simulare. La nivel de companie, singurul nivel la care mai are loc sporadic câte o negociere finalizată într-un acord, din aproape 30.000 de companii active care au peste 20 de angajați și astfel obligația de a iniția negocierea colectivă, sub 800 dintre acestea au încheiat un contract colectiv de muncă (adică sub 3%). Dintre aceste contracte colective, marea majoritate (9 din 10) nici nu sunt negociate și semnate de sindicate, ci de reprezentanții salariaților (niște pseudo-structuri de dialog controlate de angajatori).
Nu în ultimul rând, în solicitarea de respingere a modificărilor legii, patronatele invocă soarta celor 350 de mii de lucrători care și-au pierdut locul de muncă ca efect al pandemiei, omițând să arate cu ce ar afecta modificarea legii dialogului social efortul comun de a găsi împreună soluții pentru aceștia.
În acest an, România și-a mărit datoria publică pentru a finanța scheme de sprijin pentru păstrarea locurilor de muncă, costuri pe care le vom suporta cu toții. Pentru implementarea acestor scheme de sprijin, partea sindicală a cerut impunerea condiției ca firmele să nu distribuie dividente în perioada în care apelează la aceste scheme de ajutor de stat, astfel încât efortul să fie partajat: statul să suporte costurile aferente reducerii timpului de lucru, salariatul să-și asume reducerea salariului, însă patronatele s-au opus vehement să participe astfel la acest efort comun, participarea acestora să fie minimă, și în același timp să aibă eventual și câștiguri.
Astfel, nu este nicio surpriză că angajatorii doresc menținerea actualului cadru legislativ care creează discrepanțe în repartizarea creșterii economice, maximizarea profiturilor prin pauperizarea lucrătorilor și menținerea lor la nivelul minim prin blocarea capacității de organizare a lucrătorilor, se mai spune în comunicatul Biroului Național al CNS Cartel ALFA.
Sindicaliștii fac apel către partidele reprezentate în Camera Deputaților să voteze raportul Comisiei pentru Muncă și să adopte proiectul de lege, pentru a avea mecanisme funcționale de reprezentare a lucrătorilor și negocieri colective.
