Conform celor mai recente previziuni ale BERD, economia României ar urma să înregistreze anul acesta o scădere de 4%, opus faţă de avansul de 3,2% previzionat în noiembrie 2019. Pentru 2021, BERD se aşteaptă însă la o expansiune de 4% a PIB-ului României.
Perspectiva ratingului suveran al României a fost înrăutăţită de principalele agenţii de evaluare financiară. Ca parte a răspunsului la criza economica din cauza pandemiei de coronavirus, BNR a relaxat politica monetară şi a început să cumpere datoria publică. În 2021, sectorul privat ar urma să-şi revină şi să conducă redresarea, economia românească urmând să înregistreze o creştere de 4%, estimează instituţia financiară internaţională.
BERD estimează un declin al PIB-ului de 4% pentru acest an, presupunând o încetinire semnificativă a epidemiei de coronavirus din trimestrul doi, cu toate restricţiile ridicate. Starea de urgenţă introdusă la mijlocul lunii martie reduce consumul privat, dar impactul ar putea fi compensat într-o oarecare măsură de creşterea cheltuielilor cu alimentele, care reprezintă 25% din totalul cheltuielilor, cel mai ridicat procentaj din UE, se arată în raportul BERD, citat de Agerpres.
Economia românească a continuat ritmul robust de creştere în 2019, de 4,1%, datorită consumului privat, sprijinit de politica fiscală pro-ciclică, inclusiv majorarea pensiilor şi a salariilor în sistemului public. Ca rezultat, deficitul bugetar a crescut, ajungând la 4,6% din PIB în 2019, dar datoria guvernamentală a rămas la un nivel moderat, de 35% din PIB la finele anului trecut, se arată în raport.
Investiţiile sunt în scădere din cauza incertitudinilor şi a turbulenţelor de pe pieţe, presiunile asupra lichidităţilor şi întreruperea lanţurilor de aprovizionare putând să afecteze proiectele aflate în derulare, apreciază BERD.
Potrivit raportulu iBERD, deşi România este mai puţin dependentă de comerţul internaţional comparativ cu alte membre UE din regiune, exporturile de bunuri (care reprezintă aproximativ 33% din PIB) au fost afectate, în special din cauza expunerii semnificative la economia italiană, care a suferit de pe urma pandemiei, în condiţiile în care exporturile de bunuri către Italia reprezintă aproximativ 10% din total. Mai mult, Italia este şi o sursă importantă de remitenţe pentru România, reprezentând aproximativ o treime din intrările de bani în România.
Autorităţile au adoptat un pachet de stimulare fiscală, de aproximativ 3% din PIB, menit să injecteze lichiditate suplimentară şi să evite concedierile. Totuşi, adoptarea unor măsuri suplimentare ar putea fi limitată în contextul poziţiei fiscale, cu o ţintă de deficit bugetar de 6,7 din PIB în 2020 în bugetul revizuit, consideră BERD.
Ce spun celelalte instituții internaționale despre revenirea economiei românești
Şi Comisia Europeană şi-a înrăutăţit estimările privind economia românească în acest an şi a previzionat că România va înregistra o scădere semnificativă, de 6%, după mai mulţi ani de creştere robustă, în timp ce deficitul guvernamental este preconizat să ajungă până la 9,2% din PIB în acest an. Potrivit previziunilor economice de primăvară, publicate pe 6 mai de Comisie, pentru 2021, economia României îşi va reveni, chiar dacă nu la nivelul de dinaintea crizei, graţie unui avans de 4,2%.
La rândul său, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere semnificativă estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, în contextul pandemiei de coronavirus. Dacă în luna octombrie a anului trecut FMI estima că România va înregistra în 2020 un avans de 3,5%, conform noilor previziuni instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o contracţie de 5% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 3,9%.
Pe de altă parte, previziunile Băncii Mondiale nu sunt atât de pesimiste. În urmă cu o săptămână estima că România va înregistra o creştere economică de 0,3% în 2020, faţă de un avans de 3,8% cât estima în urmă cu trei luni. Banca Mondială a avansat o revenire a economiei românești de până la 4,4% în 2021.
