"Fizic, românii din Harghita şi Covasna vor dispărea în câteva generaţii, fiindcă nu mai avem tineri şi nu există niciun fel de motivare serioasă din partea statului român pentru ca aceştia să rămână în zonă. Deci, subliniem, problema demografică este extrem de gravă şi trebuie să o adresăm pentru a crea oportunităţi, şanse de dezvoltare, şanse la viitor şi, desigur, posibilităţi financiare, pentru că, altfel, nimeni nu poate să rămână într-o zonă care nu are astfel de dezvoltare\"\", a spus Dragoş Burghelia.
Acesta a făcut referire la "starea de paralelism" în care trăiesc comunităţile română şi maghiară din zonă, care nu au niciun fel de dialog şi conlucrare.
"Din păcate, s-a creat în ultimii 30 de ani o stare de lucruri în care cele două comunităţi trăiesc vieţi paralele, nu au dialog, nu există conlucrare şi nu există contact. Dacă acum 30 de ani vedeam, încă, un număr considerabil de familii mixte şi activităţi în care cele două comunităţi se întâlneau şi dialogau, astăzi separatismul etnic creat atât în instituţiile de învăţământ, în autorităţile locale, în forma de manifestare culturală şi de manifestare a presei şi a informaţiei scrise din zonă a dus ca toată narativa să fie complet separată. Românii, din păcate, trăiesc din ce în ce mai separaţi şi mai puţini, iar maghiarii s-au enclavizat singuri în instituţiile de învăţământ şi în instituţiile autorităţilor locale. Desigur că această tehnică facilitează crearea unui scenariu negativ în care celălalt este întotdeauna duşmanul, este inamicul care pune în pericol viitorul comunităţii, cultura, identitatea şi în felul acesta, fără să ne cunoaştem, desigur că viitorul nostru este în sine periclitat", a mai spus preşedintele FCRCHM, citat de Agerpres.
Dragoş Burghelia a subliniat importanţa elaborării unor politici publice pe termen lung, care să ducă la schimbări concrete în zonă, făcând referire la investiţii şi la finanţarea proiectelor culturale, a zonelor istorice şi a siturilor care promovează istoria românească în zonă, a învăţământului în limba română sau a mijloacelor de presă.
Un nou scandal în Cimitirul Internațional al Eroilor din Valea Uzului - Acte de vandalism
Prezent la eveniment, senatorul AUR de Covasna, Ionuţ Neagu, a vorbit despre demersurile făcute pentru rezolvarea problemelor românilor din zonă şi a atras atenţia că există riscul ca Teatrul "Andrei Mureşanu", din Sfântu Gheorghe, singurul teatru în limba română din Harghita şi Covasna, să se desfiinţeze, dacă ordonanţa privind măsurile de austeritate va fi adoptată.
Senatorul Neagu a subliniat că va depune în Parlament un proiect de lege de implementare în legislaţia naţională a Recomandării 1.201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care ar permite ca românii numeric minoritari în zonă să primească alocări bugetare.
"De la 1 septembrie, voi depune în Parlamentul României, în Senat, un proiect de lege prin care voi cere implementarea acelei rezoluţii din 1993, 1.201 (Recomandarea 1.201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei), (...) care se referă la un fapt clar, adică dacă populaţia majoritară dintr-un anumit stat se regăseşte într-o anumită regiune la un nivel minoritar să fie tratată de statul respectiv cu acelaşi drepturi de care minorităţile naţionale dispun. Şi aici ne referim inclusiv la buget anual, pe care Guvernul României le acordă tuturor minorităţilor. Da, şi atunci aici comunitatea românească va putea găsi nu numai mijloace, ci şi putere, putere financiară să trăiască şi să continue demersul neamului românesc, care este acela de păstrarea a culturii şi de continuitate românească pe aceste meleaguri", a afirmat senatorul Ionuţ Neagu.
Ideea a fost susţinută şi de preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, care a arătat că, în acest fel, o parte importantă din suma alocată minorităţii maghiare se va putea acorda asociaţiilor româneşti din zonă.
UDMR, sfidare maximă - Refuză arborarea steagului României - Val de controverse privind arborarea tricolorului
"Soluţia este una singură, aceea a aplicării acelui articol din Rezoluţia 1.201, acel articol care spune că populaţia majoritară aflată numeric minoritar, în anumite zone în care minorităţile sunt majoritare, trebuie să i se aplice aceeaşi legislaţie care se aplică minorităţilor la nivel naţional. Adică, o parte importantă din cele 30 şi ceva de milioane euro care se dau minorităţii maghiare, o parte importantă din această sumă, direct proporţională cu numărul românilor de aici, să se acorde, de exemplu, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, care să gestioneze aceste fonduri şi să poată să susţină şcolile, să susţină bursele, să susţină profesorii români, să rămână în zonă, să poată să aducă investitori români care să dea de lucru românilor din zonă", a declarat Eugen Popescu.
El a susţinut că situaţia comunităţii româneşti din Harghita, Covasna şi Mureş este una "dramatică" şi s-a înrăutăţit în ultima perioadă, acuzând faptul că acţiunea statului român este tot mai puţin prezentă în aceste judeţe, iar aceste aspecte, dacă nu vor fi rezolvate, constituie o problemă de securitate naţională.
"Este îngrijorător faptul, de exemplu, că secţiile de informaţii din Miercurea Ciuc, Sfântul Gheorghe şi din Târgu Mureş au plecat spre Braşov şi acest lucru face loc, dacă vreţi, altor servicii de informaţii care sunt interesate de zonă, mai precis serviciilor secrete maghiare. Ne îngrijorează, de asemenea, faptul că finanţarea, care ar trebui acordată în mod normal comunităţii româneşti, nu se vede absolut deloc. Faptul că dispar şcolile româneşti, faptul că dispar românii din localităţi, faptul că populaţia, din punct de vedere demografic, populaţia românească, scade este un semn al neimplicării statului român în această zonă, al faptului că politicul de la Bucureşti este departe de această zonă. De altfel, eu nu am mai auzit în ultima perioadă de vizite ale primului-ministru, ale preşedintelui României, care să vină în zonă şi să facă cunoştinţă şi cu problemele maghiarilor şi cu problemele cu care se confruntă comunitatea românească de aici. Asta înseamnă că statul român nu mai serveşte naţiunea română, naţiune română care este parte din ea şi aici, în aceste judeţe Harghita, Covasna şi Mureş şi de care statul român trebuie să se intereseze îndeaproape. (...) Deci, lucrurile acestea sunt probleme reale şi care, dacă nu vor fi rezolvate, constituie o problemă de securitate naţională pentru statul român", consideră Eugen Popescu.
Scandal uriaș la Tușnad, la evenimentul la care participă Viktor Orban - Protestatari cu tricolorul cântă imnul României
Acesta a mai susţinut că în Harghita, Covasna şi Mureş are loc "un război hibrid pe care statul maghiar îl desfăşoară împotriva statului român", iar elementele acestui război hibrid sunt atât la nivel simbolic, cât şi la nivel financiar şi al "implicării politice pe care guvernul de la Budapesta o are aici, prin UDMR, care practic devine o filială FIDESZ în România".
Prezent la dezbateri, prof. Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, a vorbit despre lipsa de acţiune în zonă a instituţiilor de la Bucureşti.
"În primul rând, ca urmare a nonacţiunii instituţiilor de la Bucureşti, şi nu numai, în zonă, din punct de vedere practic, nu cred că mai vorbim decât de un \"stat din România\". Deci, este o distincţie care aparent nu e importantă, dar este majoră, ca să nu mai avem aşteptări. Deci, \"statul din România\" nu se mai ocupă de multă vreme de românii aflaţi în inferioritate numerică în această zonă, nu-şi exercită atribuţiile. Dacă spunem \"statul român\", atunci ne aşteptăm să fie o instituţie care are o legătură, este relevantă în raport şi cu românii şi cu maghiarii de aici. Dar el şi-a pierdut această relevanţă şi atunci este statul din România. (...) Instituţiile de la Bucureşti şi nu numai, şi cele descentralizate, trebuie să-şi respecte îndatoririle constituţionale de protectori ai tuturor cetăţenilor, (...) maghiari şi români. Deoarece comunitatea maghiară se îndreaptă către o enclavizare, de tip apartheid, în timp ce românii sunt ignoraţi şi se bucură, între ghilimele, de o sumă întreagă de non-drepturi. Deci, instituţiile trebuie să facă ordine, să respecte menirea pe care o au", a spus prof. Baltasiu.
Printre vorbitori s-a numărat şi părintele Vasile Antonie Tămaş, din Covasna, care le-a propus senatorilor şi deputaţilor români să facă "un comitet de primire" şi să-l întâmpine pe premierul Ungariei, Viktor Orban, atunci când vine la Băile Tuşnad, şi i-a invitat, totodată, pe parlamentarii români să vină mai des în această zonă.
Cea de-a XX-a ediţie a Universităţii de Vară a Românilor de Pretutindeni se desfăşoară la Izvoru Mureşului în perioada 15 - 20 august, manifestarea fiind organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (Bucureşti), Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sf. Gheorghe), cu binecuvântarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.
