Ministerul Afacerilor Externe pledează pentru acţiuni energice, în plan naţional şi internaţional, de combatere a proliferării discursului instigator la ură şi a antisemitismului în mediul online, este transmis în comunicat.
"Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, valori inerente unei societăţi democratice moderne, au reprezentat baza eforturilor semnificative recente ale României pentru asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului şi a antisemitismului", precizează sursa citată.
De asemenea, arată ministerul român, "păstrarea memoriei trecutului pentru generaţiile viitoare, susţinerea şi protejarea supravieţuitorilor fac parte din datoria de onoare pe care România şi-a asumat-o la momentul recunoaşterii responsabilităţii sale în evenimentele din timpul Holocaustului".
În comunicatul MAE este evocat și rolul unor diplomaţi români care, spre deosebire de majoritatea care a asistat pasivă la ororile Holocaustului, s-au implicat în salvarea unui număr mare de evrei. Pe lângă nume cunoscute, precum Constantin Karadja şi Florian Manoliu, care au primit titlul de "drepţi între popoare" din partea Institutului Yad Vashem, sunt invocate și cercetările recente au relevat rolul mai multor diplomaţi români, printre care Eugen Filotti, Dumitru Metta, Mihai Marina şi întreaga echipă a consulatului român de la Oradea (care a funcţionat în perioada 1941-1944), în acţiuni de salvare a evreilor în contextul evenimentelor tragice din cel de-al Doilea Război Mondial.
În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 672 / 5 mai 2004, a fost aprobată data de 9 octombrie (dată ce marchează începutul deportărilor evreilor în Transnistria, în anul 1941), pentru comemorarea oficială, în plan naţional, a Zilei Holocaustului.
