Deși guvernul a promis că va face tot posibilul pentru a asigura bunăstarea populației și un sistem de sănătate de încredere, tăierile bugetare arată o realitate complet diferită. Cele mai recente decizii luate de guvernanți ar putea duce la un dezastru în ceea ce privește asigurarea consultațiilor, analizelor, medicamentelor și spitalizării necesare pentru pacienți, avertizează Asociația Națională pentru Protecția Pacienților printr-un comunicat:
„Un sistem care condamna pacientul!
Sănătatea nu are nici o șansă atunci când vine vorba de tăieri bugetare
Sănătatea este un drept fundamental, garantat de Constituția României!
Prin Programul de guvernare 2023-2024, Guvernul se angajă să asigure “Reziliența sistemului de sănătate, acces sigur la servicii medicale și farmaceutice de bună calitate, pentru fiecare cetățean”
Cu toate acestea, fila de buget trimisă de ministrul de finanțe la CNAS, pentru anul 2024, pentru asigurarea consultațiilor, analizelor, medicamentelor și spitalizării, este cu 30%(brut), 50% real mai mică decât anul trecut.
Poate Guvernul să ne explice cum vor pune în practică acest angajament, când, prin măsurile luate, închide poarta de acces a pacientului în sistemul de sănătate?
Le-a spus cineva decidenților ca fără bilet de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist din ambulatoriul de specialitate, singura posibilitate pe care un pacient suferind o mai are la dispoziție este serviciul de urgență UPU/CPU/CD? Ca există criterii de internare legiferate care nu permit accesul în spital decât în următoarele situații:
- „naștere;
- urgențe medico-chirurgicale și situațiile în care este pusă în pericol viața pacientului sau care au acest potențial, ce necesită supraveghere medicală continuă;
- afecțiuni pentru care diagnosticul şi/sau tratamentul nu pot fi monitorizate în ambulatoriu sau spitalizare de zi.”
Poate Guvernul, în viziunea sa, s-a gândit că ambulatoriile de specialitate ale spitalelor vor putea acorda consultații, servicii, medicamente si analize medicale pentru cei peste 6 milioane de pacienți ale căror nevoi au fost asigurate de către medicii de familie și de către medicii din ambulatoriul de specialitate.
Domniile lor au cunoștință de capacitatea limitată a acestor ambulatorii din spitale, la 6% pentru investigații și 4% pentru servicii clinice?
A verificat cineva cate spitale au ambulatorii si cate nu au?
Sunt județe in care multe specialități nu sunt acoperite nici in ambulatoriu nici in linia de garda. Ultimul exemplu este Brașov unde începând cu 24 decembrie 2023 urgentele oftalmologice sunt trimise la București pentru ca linia de garda oftalmologie de la Spitalul Județean a încetat sa mai existe!
Unde si cat trebuie sa meargă pacienții pentru afecțiuni uzuale?
96% dintre pacienți, vor trebui sa aștepte răbdători să devină “urgențe medico-chirurgicale.” sau să ajungă în “situațiile în care este pusă în pericol viața pacientului.” Si apoi sa aibă noroc sa locuiască intr-un județ in care specialitatea de care au nevoie e măcar parțial acoperita. Ne dorim o tara in care avem centre de tromboliza care pot ameliora un accident vascular cerebral in primele 4 ore dar rămânem fără medici care sa si facă asta.
În ultimii ani, sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări financiare majore, iar deciziile privind bugetul au repercusiuni adânci asupra accesului la servicii medicale de calitate, mai ales pentru o categorie a populației care depinde în mod direct de sistem (peste 6 milioane de pacienți). În acest context, oare prioritățile stabilite nu subminează sănătatea populației?
Provocările cu care se confruntă sistemul sanitar sunt multiple și complexe, dar pacienții sunt cei care urmează să plătească cel mai scump preț.
De la îmbătrânirea populației și creșterea incidenței bolilor cronice până la nevoia de modernizare a infrastructurii și de formare a personalului medical, presiunile asupra sistemului sunt imense âi extrem de defectuos gestionate. Aceste provocări sunt amplificate acum de constrângerile bugetare, care aduc în discuție drastic capacitatea sistemului de a oferi îngrijiri de bază, privând astfel populația de un drept fundamental.
Medicina de specialitate și cea de familie au ajuns să fie pilonul neglijat
Medicina de specialitate și cea de familie ar trebui să reprezinte fundamentul oricărui sistem de sănătate eficient, oferind îngrijire preventivă, diagnostic timpuriu și managementul continuu al bolilor cronice. Prin natura sa accesibilă și centrată pe pacient, medicina de specialitate și cea de familie ar trebui să joace un rol esențial în menținerea sănătății la nivelul întregii populații. În condițiile date acest lucru nu mai este posibil si întreg sistemul este viciat, riscând să ajungă în colaps.
Dan Diaconescu primește o nouă lovitură în justiție. Ce i s-a refuzat fostului realizator TV?
Importanța accesului universal la îngrijire primară
Accesul la îngrijire primară si de specialitate este un indicator al unui sistem sanitar robust și echitabil. Medicii de specialitate și cei de familie sunt adesea primul punct de contact în sistemul de sănătate și au capacitatea de a gestiona o gamă largă de probleme de sănătate, evitând astfel suprasolicitarea spitalelor și a serviciilor specializate. Prin urmare, reducerea finanțării pentru această branșă esențială poate avea efecte dezastruoase asupra întregului sistem.
Cum vor asigura angajamentul asumat de:
“ Asigurarea personalului medical necesar în mediul rural și în zone defavorizate”, si, „Acces mai bun, în mediul rural și în zonele defavorizate, la medicamente, inclusiv la cele compensate și gratuite”, având in vedere ca este de notorietate reușita unui alt “Guvern Competent” care a închis TOATE spitalele din rural! Fără medici de specialitate si medici de familie pacientul din rural trebuie sa aștepte sa devina urgenta si apoi sa călătorească 100-150 km la cel mai apropiat spital. Doamne ajuta sa găsească si locuri libere (daca ajunge viu!)!.
Consecințele tăierilor bugetare pentru medici și pacienți
Când bugetele sunt reduse, Medicii de specialitate și cei de familie se confruntă cu presiuni crescute: trebuie să administreze mai multe cazuri cu resurse mai puține, ceea ce poate duce la pe de o parte la scăderea calității îngrijirii, iar în cel mai rău caz la epurarea forțată a acestei categorii de bază a sistemului medical, lăsând pacienții lipsiți de un drept de bază.
Pacienții, în cel mai fericit caz, pot experimenta timp de așteptare mai lung și acces limitat la servicii, ceea ce poate agrava starea lor de sănătate pe termen lung.
Putem cere medicilor cu zeci de ani de experiența sa muncească pe venituri nete mai mici decât salariului unui rezident de anul I?. Daca am fi in situația medicilor de specialitate și cei de familie am alege sa rămânem sau sa adoptam una din soluțiile alternative la îndemâna – plecarea din tara.
Romania merge pe contrasens. In timp ce Germania, Franța, Spania, UK, si alte tari europene, pun la dispoziția medicului cabinete dotate la cele mai noi standarde, mașina de serviciu, locuință de serviciu, program flexibil, venituri financiare îndestulătoare, Romania face tot ce poate sa ii convingă sa plece. Pe termen mediu riscam sa nu mai avem nici o soluție într-o tara depopulata de personal medical. Pregătirea unui specialist in domeniul medical durează minim 10 ani.
Tăierile bugetare nu afectează doar medicii și serviciile, ci și pacienții care depind de acestea. În timp ce economiile bugetare pot părea o soluție pe termen scurt, ele pot duce la costuri mult mai mari pe termen lung, atât din punct de vedere financiar, cât și uman.
Economia de resurse poate părea necesară în contextul unor bugete limitate, dar trebuie să ne întrebăm: la ce cost? Sănătatea populației poate suferi, iar problemele nerezolvate în timp util pot deveni mai complexe și mai costisitoare de tratat ulterior.
Estimări și efecte asupra milioanelor de pacienți
Impactul tăierilor bugetare se răspândește în întregul sistem, afectând un număr mare de pacienți. Pacienții au cel mai mult de suferit, vor fi afectați aproximativ 5-6 milioane de pacienți." Aceasta nu este doar o statistică, ci un semnal de alarmă că sistemul de sănătate trebuie să își reconsidere drastic prioritățile.
În fața acestor provocări, este esențial să ne aliem, să luăm poziție față de măsurile necugetate ale unor factori iresponsabili, care nu gândesc pe termen lung.
Tragem un semnal de alarmă că prioritățile trebuie găsite păstrând echilibrul între necesitatea de a economisi resurse și imperativul de a asigura îngrijire medicală de calitate pentru toți cetățenii. Acest echilibru necesită dialog între toți actorii implicați și o abordare strategică.
În concluzie, echilibrul în sănătate nu este doar despre cifre și bugete, ci despre oameni și viața lor! ”, avertizează comunicatul transmis de Asociația Națională pentru Protecția Pacienților, semnat de Vasile Barbu, președintele asociației.
Proteste în România. Ce au obținut transportatorii de la ministrul Sorin Grindeanu
