Numele urzica (urtica dioica) provine de la cuvântul „uro” ce înseamnă „eu ard” si sugerează senzaţia de usturime ce apare la atingerea plantelor.
Desi nu este deloc prietenoasă cu pielea noastră, urzica are incredibil de multe beneficii pentru corpul omenesc si a fost folosita in multe zone de sute de ani ca aliment, plantă medicinală, ceai de urzici tonic energizant sau ca materie primă pentru obţinerea firelor pentru ţesături.
Urzicile sunt o excelentă sursă de proteine, fier şi alte minerale esenţiale pentru organism. De asemenea, sub formă de tincturi sau de ceai, urzicile au fost folosite în medicina tradiţională pentru a face părul să fie mai strălucitor şi mai puternic, sau pentru a curăţa sângele, scrie frunza-verde.ro.
În Grecia antică, erau folosite în tratamentul artritei, tusei sau tuberculozei.
Ceaiul de urzica se prepara prin oparire sau infuzie, astfel incat planta sa nu isi piarda proprietatile curatorii. Peste o lingura de urzici se toarna o ceasca de apa clocotita, se acopera pret de cateva minute, dupa care se strecoara. In caz ca se doreste pregatirea unei cantitati mai mari, se va repeta procedeul folosind 4-5 linguri cu frunze uscate de urzici la un litru de apa fiarta.
Se consuma zilnic pana la patru cesti de ceai, cu inghitituri mici, fara sa se adauge zahar.