Un grafic prezentat de OMS arată că viteza de circulație și rata de multiplicare a informațiilor false sunt extrem de mari, iar cei "dezinformați" devin astfel victime potențiale ale virusului.
Confuzia este de înțeles, pentru că oamenii sunt bombardați zilnic de comunicări oficiale ale guvernelor și instituțiilor de sănătate, de știrile care reiau și interpretează aceste informații, apoi de articole de opinie ale influencerilor, toate amalgamate și share-uite în sute de milioane de postări.
Pentru a le combate, OMS recomandă infodemiologia, echivalentul epidemiologiei pentru tratarea știrilor.
Înainte de a cere ajutorul specialiștilor, fiecare dintre noi se poate proteja de informațiile dăunătoare aplicând șapte pași extrem de simpli.
1. Verifică sursa și credibilitatea ei. Dacă e vorba de profile de pe rețelele de socializare, verifică de când sunt active, cu cine sunt relaționate și ce număr de urmăritori au. În cazul site-urilor, lipsa informațiilor de gen “About Us” și “Contact Us” sunt un semnal de alertă.
În cazul informațiilor foto sau video, puteți folosi instrumente de verificare oferite de Google, TinEye și YouTube DatViewer. O exprimare sărăcăcioasă sau defectouasă în limba în care e redactată informația, precum și folosirea în exces a majusculelor, pasajelor de text subliniate și a semnelor de punctuație ar trebui să vă facă precauți în legătură cu informațiile pe care citiți și, în consecință, NU LE DISTRIBUIȚI SAU COMUNICA MAI DEPARTE.
2. Treceți dincolo de titluri. Citiți mai mult din articol, eventual în integralitate, pentru că titlurile pot fi dramatizate, pentru a atrage atenția. Verificați, eventual din mai multe surse, dacă aveți dubii.
3. Căutați informații despre autor, pentru a verifica, în primul rând, dacă este o persoană reală și cât de credibilă este.
4. Verifică data apariției, dar și a informațiilor: sunt recente, mai sunt relevante în actualul context, este posibil să fi fost scoare din context?
5. Verifică acuratețea informației Relatările credibile se bazează pe date concrete, citate din experți, studii și statistici indicate prin link-uri active. Existența acestora este un semnal pozitiv, în timp ce absența indică, cel mai probabil, o informație dăunătoare.
6. Confruntați-vă propriile opinii Gândește-te de ce te-a atras un anume titlu sau abordare, ți-a stârnit interesul pentru că-ți contrazice propriile opinii sau, din contră, pentru că îți spune ceea ce vrei să auzi?
7. Dacă tot nu ești sigur asupra unei informații sau nu ai timp/capacitatea de a parcurge etapele de mai sus, apelează la instrumente de verificare gen International Fact-Checking Network,sau cele puse la punct de agenții de presă respectabile precum Associated Press și Reuters.
Nu în ultimul rând, e bine să înțelegeți că dezinformarea inocentă este principala verigă slabă pe care se bazează manipularea deliberată.
