În linii mari, PSD este în prezent dominat de trei grupări. Cea mai consistentă este alcătuită din cei care au perceput pericolul statului paralel și care s-au angajat într-o luptă fără precedent împotriva acestuia. În esență, statul paralel este perceput ca fiind tot ce intervine în deciziile importante, fără a avea o legitimitate conferită de Constituție sau de electorat. Reprezentanții acestei grupări au în prezent suficiente dovezi că cel care îi reprezintă, respectiv Liviu Dragnea joacă la două capete. Și este oricând dispus să cadă la înțelegere cu sistemul și să vândă meciul.
A doua grupare din PSD este alcătuită în general din lideri locali, din șefi de organizații și primari, personaje care, în mod natural și statutar, ar trebui să-și poate exercita o influență puternică în partid, inclusiv în ceea ce privește numirile unor persoane în funcții de conducere din administrația publică centrală precum și în domeniul alocării fondurilor destinate dezvoltării. Aceștia sunt din ce în ce mai deranjați de Liviu Dragnea, acuzându-l că decide discreționar asupra numirilor și asupra alocărilor de fonduri financiare, unii dintre ei acuzându-l chiar că, prin intermediul secretarului general al Guvernului, taxează fiecare solicitare de acest fel.
Al doilea centru de influență din PSD este grupat în jurul premierului Mihai Tudose, a unor membri a Cabinetului și a unor oameni de decizie din aparatul executiv. Toți aceștia sunt din ce în ce mai deranjați de influența pe care Dragnea și-o exercită asupta modului în care e guvernată țara, ezitările și duplicitatea acestuia fiind considerate drept o frână, care pune în dificultate întregul angrenaj.
Până în prezent, cele trei grupări au fost mai puțin conturate, diferențele dintre ele au fost mai estompate și, de câte ori s-a pus problema modului în care este condus PSD, ele s-au anihilat reciproc Pentru prima dată însă, liniile de forță se îndreaptă în aceeași direcție. Ceea ce înseamnă că, foarte curând, lui Liviu Dragnea i se va cere oficial, insistent și într-o manieră convingătoare să se retragă de la conducerea partidului.
Se pune firește întrebarea ce a unit aceste linii de forță. Ce a determinat o schimbare atât de radicală a mișcării plăcilor tectonice din PSD? Explicația pe care o găsesc cei mai mulți analiști din interiorul partidului constă în jocul duplicitar făcut de Dragnea în baletul pe care el l-a executat între statul paralel și partidul pe care-l conduce, între cele trei grupări din partid dar și în interiorul fiecărei grupări în parte, în scopul de a-i diviza, anihilându-i astfel pe potențialii săi rivali. Ceea ce până la urmă l-a determinat să ia deciziile într-un cerc din ce în ce mai restrâns, izolându-l practic în raport cu întreaga conducere a partidului.
Dar care va fi scânteia care-l poate detona pe Liviu Dragnea? Atunci când masa critică a neîncrederii, a nemuțumirilor și a revoltei dintr-un partid politic este suficient de mare, este pur și simplu suficient ca unul-doi dintre liderii formațiunii politice să dea tonul. Și, imediat, el sau ei vor fi urmați de majoritate. Până în prezent, cei care l-au contestat pe Liviu Dragnea, făcându-și publice nemulțumirile, au fost puțini și, cu rare excepții, marginali din perspectiva forței de decizie în partid. Cazurile sunt cunoscute și nu are rost să insist enumerându-le acum. Această situație, chiar dacă încă nu se vede, s-a schimbat în mod radical. Acum cel sau cei care vor da tonul vor fi nume grele din partid. Personalități care nu mai pot fi nici întoarse cu cheia de căre Liviu Dragnea și nici nu pot fi eliminate într-un interval scurt de timp. De astă dată, Dragnea nu se va mai confrunta cu un tânăr și ambițios politician cum este de pildă Cătălin Ivan, care a devenit un fel de Prințul Nicolae al PSD, nemaipermițându-i-se să vină la partid decât la înmormântarea președintelui. De astă dată, cei care vor da tonul vor fi personaje din rândul greilor partidului.
Când va fi Liviu Dragnea executat? Condițiile sunt coapte ca o asemenea operație să aibă loc chiar la viitoarea ședință de Comitet Executiv Național, peste circa două săptămâni. Poate că acest termen este prea aproape de sărbătorile de iarnă pentru a declanșa o decapitare majoră în partid. Dar dacă nu va fi în decembrie, va fi în ianuarie.
Și ce va urma? Spre dezolarea adversarilor acestui partid, care visează ca PSD să intre în disoluție sau să se rupă, efectul nu va fi deloc spectaculos. După debarcarea lui Liviu Dragnea, președinția provizorie a partidului va fi preluată de Nicolae Bădălău, actualul președinte executiv. De asemenea, am certitudinea că, o dată cu Dragnea, va fi îndepărtat și secretarul general al partidului, Marian Neascu. Apoi va fi organizat un congres. Abia atunci plăcile tectontince din PSD se vor mișca independent una de alta și, așa cum s-a mai întâmplat și în trecut, una dintre grupări va deveni mai puternică și va reuși să-și impună liderul.
Spre dezamăgirea unei opoziții, începând de ieri mai puțin civică și, prin confiscarea străzii, devenită eminamente politică, Liviu Dragnea nu va fi debarcat nici pentru Legile Justiției, nici pentru așa-zisul stat de drept și nici pentru că ar fi penal. El va fi debarcat numai și numai fiindcă a obosit ca lider. A slăbit, a început să se miște dezordonat, reacțiile lui au devenit previzibile, jocul său a devenit ușor de detectat, astfel încât partidul simte realmente necesitatea de a schimba liderul.
Autor: Sorin Roșca Stănescu