Sărbătoarea zilei de 7 octombrie
Sfinții Mucenici Serghie și Vah au trăit în timpul domniei împăratului Maximian (286-305). Serghie a fost "primicer" (primul pe lista oficial recunoscuta a conducătorilor) și Vah "secundicer" (al doilea într-o castă). Cei doi sfinți erau creștini, și-au ascuns credința de teama prigoanei împăratului față de cei care credeau în Hristos. Într-o zi, mai mulți slujbași i-au spus augustului despre adevărata lor credință.
Sfinții Mucenici Serghie și Vah și-au recunoscut credința, iar împăratul le-a poruncit să se închine idolilor, să le aducă jertfă și să mănânce din cele jertfite în timpul unei mari ceremonii închinate zeilor protectori ai Romei.
Cei doi, însă, au refuzat, zicând că au deja un Dumnezeu în cer, adevărat și viu și doar lui se vor închina. Împăratul a poruncit să le fie luate semnele nobiliare, să fie îmbrăcați în haine femeiești și să li se pună pe umeri cercuri de fier, apoi plimbați pe străzile cetății pentru a fi batjocoriți. Aceștia au îndurat multe suferințe și chinuri, dar nu au renunțat la credința lor.
Sfântul Vah a trecut la cele veșnice, după ce a fost bătut crunt. Sfântul Serghie a fost decapitat, primind astfel cununa muceniciei, pe data de 7 octombrie.
Sfinții Serghie și Vah sunt ocrotitorii Olteniei. Capetele celor doi sfinți au fost aduse în țara noastră de domnitorul Neagoe Basarab. Ele au fost depuse în Mănăstirea Curtea de Argeș, însă, prin hotărârea Sfântului Sinod, ele au fost aduse în catedrala mitropolitană "Sfântul Dumitru” din Craiova, pe 25 octombrie 1949, în vremea IPS Firmilian, mitropolitul Olteniei, scrie crestinortodox.ro.
Moaștele Sfântului Mucenic Serghie au fost păstrate în orașul Resafa, care a devenit un sediu episcopal și a primit numele de Sergiopolis, într-o biserică fortificată.
O altă mică părticică din moaștele Sfinților Mucenici Serghie și Vah se află la Biserica Palatului Cotroceni din București.
