Între anii 1359-1365, Bogdan I, domnul Moldovei, a zidit din temelie în Rădăuți o biserică nouă, din piatră, întemeind și o mănăstire în jurul ei. Aici a intrat ca monah Leontie. Dorind însă să dobândească o mai înaltă trăire spirituală, s-a retras la sihaștrii din codrii Rădăuților, pe Valea Putnei.
Cu timpul, datorită posturilor, rugăciunii și vieții curate la care ajunsese, a fost numit egumen și părinte duhovnicesc de către ucenicii săi, înălțând și o mică biserică de lemn într-o poiană. Așa a luat ființă prima sihăstrie cunoscută din nordul Moldovei și de pe Valea Putnei. După întemeierea episcopiei Rădăuților de către Alexandru cel Bun, domnitorul l-a ales ca episcop al Rădăuților, fără ca Sfântul Leontie să dorească acest lucrui. A păstorit astfel câțiva ani, fiind un ierarh al dragostei, al rugăciunii și al faptelor bune, scrie Agerpres.
Ajuns însă la bătrânețe și dorindu-și liniștea pe care o avea la schit, Sfântul Leontie s-a retras la sihăstria sa de pe Valea Putnei. După câțiva ani, a trecut la cele veșnice, fiind înmormântat de ucenicii săi în biserica de lemn a Schitului Laura, întemeiat de el.
Pentru viața și faptele sale, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut pe Sfântul Ierarh Leontie în rândul sfinților, fiind prăznuit în fiecare an la 1 iulie.
