Mai mult de jumătate dintre europeni spun că bugetul lor s-a redus în ultimii trei ani. Iar creșterea prețurilor a creat pentru aproape o treime dintre europeni o situație financiară „precară”, potrivit unui studiu recent privind percepția sărăciei, relatează Realitatea PLUS.
Peste 30% au declarat că nu le ajung banii de la o lună la alta, invocând creșterile de prețuri la alimente și combustibili. Iar cele trei mese zilnice nu mai pot fi asigurate, spun aproape un sfert dintre europenii intervievați despre situația lor materială și cheltuielile pe care le fac de la o lună la alta.
SĂRĂCIA ÎN EUROPA
56% vânează reduceri și prețuri mici
49% se împrumută
46% stau în frig
38% nu mănâncă trei mese pe zi
37% au renunțat la medicamente
34% au renunțat la carne
Sursa: Realitatea PLUS/Barometrul european pentru percepția sărăciei (Ipsos)
Unul din patru europeni susține că situația sa financiară este „precară”, potrivit celui de-al doilea Barometru european privind sărăcia și instabililtatea financiară.
Astfel, unul din patru europeni își descrie situația financiară drept „precară”, iar 3 din 10 persoane susțin că trăiesc în condiții financiare și materiale precare, potrivit sondajului Ipsos pentru asociația Secours populaire din Franța.
Unul din 5 români, afectat de sărăcie - Legătura dintre lipsa banilor și nivelul educației: Care sunt săracii României - Dezastrul din datele INS
La întrebarea „Când te gândești la situația ta financiară și materială actuală, ai spune că este..., majoritatea celor 10.000 de europeni chestionați au răspuns că este echilibrată, dar menținută cu grijă - 59%, în timp ce 15% au declarat că este bună și că nu sunt îngrijorați de cheltuielile lor zilnice.
În același timp, 29% dintre cei chestionați au declarat că situașia lor financiară este precară și că orice cheltuieli neprevăzute poate înclina negativ balanța financiară, potrivit sondajului.
De asemenea, datele aceluiași sondaj arată că europenii sunt îngrijorați de riscul de a ajunge într-o situație precară. Aproape unul din doi (48%) consideră că există un risc semnificativ de a ajunge la un nivel nesigur în următoarele câteva luni, din cauza creșterii prețurilor și a salariilor relativ constante, nemajorate..
În țările chestionate deja în 2022, riscul de a atinge o situație precară financiară și materială rămâne ridicată, chiar dacă este mai scăzută în acest an față de anul trecut. Cel mai mare risc de a ajunge la un nivel precar a fost constatat în special în rândul populației din Italia (69%) și Grecia (58%).
Totodată, potrivit studiului Ipsos, 80% dintre europeni s-au confruntat deja cu cel puțin o situație dificilă din cauza situației lor financiare, iar unul din doi europeni, adică 51%, a experimentat recent cel puțin o situație dificilă din punct de vedere financiar.
Masa zilnică, o problemă pentru peste un sfert dintre europeni
Potrivit sondajului, 38% dintre europeni au declarat că nu mai pot servi în mod regulat trei mese pe zi, în timp ce, în aproape aceeași proporție, 42% au susținut că nu au sărit niciodată cele trei mese, adică micul dejun, prânz și cină din cauza problemelor financiare.
În ceea ce privește situația europenilor care sunt și părinți, 31% dintre ei au declarat că au avut cel puțin o situație în care au fost nevoiți să „nu mănânce suficient” pentru a-și hrăni copiii.
Potrivit studiului, cei mai mulți europeni - 85% - caută prețuri reduse și Cele mai frecvente comportamente sunt căutarea prețurilor mici (85% fac acest lucru) și a reducerilor - 70%.
Inflația, prețurile ridicate, în centrul îngrijorărilor europenilor
Creșterea prețurilor la alimente și cheltuielile neprevăzute și majorarea prețului la combustibili - benzină, motorină, ocupă același loc în preocupările europenilor, privind situația lor financiară.
Potrivit studiului, 62% dintre europenii chestionați sunt îngrijorați de creșterea prețurilor la alimente, aproape la fel ca și cheltuielile neprevăzute și prețurile la benzină, care sunt îngrijorătoare pentru peste jumătate dintre cei intervievați - 59%.
Sărăcia în România - INS și date Eurostat
Dezastrul anunțat de Institutul Național de Statistică: Unul dintre cinci români a fost afectat de sărăcie în ultimul an, iar aproape jumătate din populația României s-ar fi aflat sub pragul sărăciei dacă nu ar fi fost plătite pensiile și alte indemnizații sociale. În același timp, cea mai înaltă incidenţă a sărăciei a fost anul trecut în rândul tinerilor de până la 24 de ani, iar riscul de sărăcie și de excluziune este extrem de ridicat la persoanele cu un nivel scăzut de educație.
Unul din cinci români a fost afectat de sărăcie în anul 2022, potrivit datelor statistice, adică aproximativ 4 milioane de persoane din România. În același timp, aproape jumătate din populație - 45% ar fi fost sub pragul sărăciei dacă anul trecut nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, a concluzionat INS. În același timp, cel mai mare risc de sărăcie sau excluziune socială, de aproape 62%, există în rândul persoanelor cu un nivel scăzut de educație.
Iar cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (27,0%) şi a celor de 18-24 ani (26,5%).
Riscul de sărăcie foarte mare era prezent în sud-estul țării și în Oltenia, mai arată datele INS.
Anul trecut, 21,2% din populația rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.
Totodată, aproape un sfert (24,3%) din populație a fost afectată de deprivare materială și socială severă în 2022.
Iar un număr de 597.000 de persoane de până la 65 de ani (4,2%) trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, adică au avut o activitate ce a solicitat mai puțin din cât puteau munci, cu 20 la sută.
ROMÂNIA, ÎN CLASAMENTUL NEGRU AL SĂRĂCIEI - LOCUL 4 ÎN UE
De altfel, România se află la coada clasamentului privind rata sărăciei în Uniunea Europeană în anul 2022, potrivit datelor publicate de INS.
Rata riscului de sărăcie este, conform Eurostat, ponderea persoanelor cu un venit disponibil echivalent sub pragul riscului de sărăcie, care este stabilit la 60% din venitul mediu național disponibil. Acest indicator nu măsoară bogăția sau sărăcia, ci veniturile scăzute în comparație cu alți rezidenți ai unei țări, ceea ce nu implică neapărat un nivel scăzut de trai.
