Săptămâna Mare. Joia Mare este considerată cea mai importantă zi din Săptămâna Patimilor, atunci când are loc atât pomenirea morților cât și "grijitul copiilor".
"De dimineață se face un foc mare în curtea caselor, din boji uscat, pentru alungarea duhurilor rele, după care se pune în mijlocul curții o masă scundă cu trei picioare și de jur împrejur scaune. Pe masă se pun străchini cu apă și linguri de lemn. Se așteaptă ca morții să revină la ei acasă pentru a bea și a mânca. În acest timp ei sunt strigați în grădini sau la cimitir. Se numește bocet, de regulă îl fac femeile care îi strigă pe cei dragi care s-au dus dintre noi", spune prof. Stoica.
Săptămâna Mare. Începând cu ziua de joi și până la Înviere, credincioșii vor elimina din alimentație toate preparatele din urzici și nu vor mai folosi oțetul la pregătirea salatelor.
"Este o tradiție care se respectă cu desăvârșire pe tot teritoriul județului Vâlcea. Gospodinele nu mai gătesc mâncăruri sau ciorbe din urzici, și nimic nu se mai acrește cu oțet, începând cu Joia Mare, adică odată cu patimile Mântuitorului. Se știe că oțetul și urzicile au fost folosite la torturile la care a fost supus Iisus Hristos și atunci, evident, se respectă acest sacrificiu. Pentru cei care țin post sunt celelalte plante cum ar fi loboda, dragaveiul, macrișul sau ciorbele de salate", a precizat Elena Stoica.
Săptămâna Mare. La slujba Deniei din Joia Mare, se duce la biserică un coș cu pâine și un colac pentru pomenirea morților care se așează în fața altarului pentru a fi sfințite, după care se dau de pomană.
"Tot joi începe roșitul ouălor. Operațiunea începe joi și se încheie vineri. Roșitul se face cu frunze de ceapă roșie, niciodată în Vâlcea nu se încondeiază. Anumite ouă se bagă în ciorapi cu frunze de leuștean sau coada-șoricelului pentru a rămâne forma acestora pe ouă. Tot joi încep de fapt pregătirile pentru bunătățile care se vor pune pe masă de Paște", spune directorul CJCPCT.
Vineri și sâmbătă se ține post negru, nu se mănâncă nimic, iar cine poate nu bea nici apă. Nu se consumă alcool, oțetul este dosit din cămară și lumea se pregătește pentru a merge la slujba de la biserică.
Săptămâna Mare. Ziua de sâmbătă este o zi specială. Femeile vâlcene scot costumul de cununie, cel popular, pe care l-au cusut cu mâna lor, iar copiii primesc haine noi.
Săptămâna Mare. Duminică dimineața, înainte de a intra în casă, se așează în fața pragului o brazdă verde de iarbă, pe care este obligatoriu să se calce înainte de a intra înăuntru. Se împarte paștele sfințit la cei care nu au putut participa sau rămâne la slujba de Înviere, după care se pregătește masa de Paște. Înainte de a se pune masa, este ritualul ciocnitului ouălor roșii.
Mai multe pe Agerpres.
