Preoții poartă în mână, atunci când binecuvântează în timpul slujbelor, aceeași lumânare aprinsă cu care au împărțit Lumina în noapte de Paște. Tot luni începe Săptămâna Luminată, când totul stă sub semnul Luminii – simbolul învierii lui Hristos.
Credincioșii se salută cu „Hristos a Înviat!” și răspund cu „Adevărat a Înviat!”, timp de 40 de zile, până la Înălțare.
Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Paștelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în această zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazmă şi să dai de băut la rude. În unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.
În a doua zi de Paște, se obișnuieste ca finii să se ducă în vizită la nași, cu colaci, pasca și ouă roșii, iar copiii merg la părinți. Nașii trebuie să îi ospăteze pe fini, tradiția spunând că aceștia mergeau împreună la hora satului.
În cea de-a doua și în cea de-a treia zi de Paște avea loc stropitul ritual cu apă, în amintirea readucerii la viață a fetei de evreu, care a leșinat la aflarea veştii învierii lui Iisus, prin stropirea ei cu apă de către tinerii care treceau întâmplător prin zonă.
