Ie, ie Românie! O ţară'ntreagă şi istoria ei se zăresc în aceste bluze de pânză albă de bumbac, in sau borangic, împodobite cu broderii în motive populare. Modelele de pe mâneci, de la piept sau de la gât vorbesc despre identitatea naţională de la Nistru până în Banatul sârbesc.
Iile noastre poartă misterul locului şi momentului în care au apărut întâia datî şi au în comun grija pentru cei ce le îmbracă. Iile au însemne care protejează de spiritele rele, dupa cum ne-au transmis străbunii. Şi deţin energia spicului de grâu, a brazilor şi a raurilor întruchipate în modele fel de fel.
Cămeşile noastre tradiţionale se poartă în Maramures, în zone din Ardeal, în Bucovina, Moldova sau în Muntenia, la evenimente speciale. Pot avea culori sobre, dar plăcute, naturale: brun, cafeniu, negru, verde închis sau pot fi pline de roşu şi albastru. În Vlaşca şi Ilfov, se folosesc şi nuanţe de auriu şi ocru.
Exista cămaşa cu altiţă, cămaşa cu tăblie, ia cu umăr, cu ciocănele, ia de Sălişte sau Cămaşa cu chiept sau ciupag. Uneori, iile sunt îmbogăţite cu creţuri cu paiete şi fire metalice sau cu mărgele, asa cum le lucrează femeile din Bucovina. 6 continente, peste 48 de ţări şi 100 de oraşe celebreaza Ziua Universală a Iei.
În toata România, au loc momente speciale de 24 iunie. În preajma Sfinxului de pe platoul Bucegi, de exemplu, se organizează un eveniment intitulat "România cântă cu flori de ie", care are ca vedete ia, doina şi obiceiurile strămoşeşti.
"24 iunie este şi sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezatorul, dar şi zi de Sânziene sau Drăgaice, cum li se mai spun. Plină de magie şi sfinţenie, aceasta este o sărbătoare a verii, a luminii şi a iubirii. Se spune că, de Sânziene, cerurile se deschid, la miezul noptii, iar zânele cu puteri binefăcătoare dansează în hore. Fetele îţi pot pune flori neîmpletite sub cap daca vor sa îşi viseze ursitul.", spune Liliana Ţuroiu, designer.
