Bugetul alocat medicamentelor în România, în prezent, este în valoare de 6 miliarde de lei, şi este calculat la nivelul consumului de medicamente din anul 2011, în condiţiile în care, în ultimii ani, numărul pacienţilor români si implicit nevoia acestora de a se trata a crescut cu peste 20%. Bugetul alocat de Romania pentru sănătate nu depăşeşte 4% din PIB.
Conform aceluiaşi raport, există o diferenţă foarte mare între sumele alocate sănătăţii în România comparativ cu alte ţări europene. România, cu doar 753 Euro pentru tratamentul unui pacient, se află pe ultimele locuri, alături de Macedonia şi Turcia, în timp ce pe primele locuri la acest capitol se află Olanda, care alocă 3.829 Euro pentru un pacient.
În topul țărilor care cheltuie cei mai mulți bani pe sănătate se află Statele Unite ale Americii, urmate de Norvegia și Elvetia, care alocă mai mult de 10% din PIB pentru sănătate. În Romania, bugetul pentru acest domeniu se ridică la cel mult 4% din PIB.
Bolile rare, ce cu greu pot fi vindecate în România
O boală rară este cea care afectează mai puţin de 5 din 10.000 de persoane din Uniunea Europeană. Îngrijorător este că aceste afecţiuni sunt încă în mare măsură văduvite de tratament, recunoaştere şi îngrijire adecvată.
Acest gen de boli afectează în acest moment în România aproximativ 1.300.000 persoane, dintre care aproximativ 1.250.000 pacienţi nu au primit încă diagnosticul corect sau complet şi nici tratament şi îngrijire adecvată.
Motivele pentru care suferinţele rare sunt greu tratate sau deloc:
- Testele de laborator pentru confirmarea diagnosticului genetic sunt efectuate frecvent în străinătate, iar costurile pe care le implică sunt foarte mari
- Serviciile sociale care pot îmbunătăţi viaţa pacienţilor cu boli rare sunt puţine şi nu există încă servicii specializate pe boli rare
- Nu există studii statistice privind frecvenţa acestor boli în România
- Colaborarea cu reţeaua europeană de centre specializate în boli rare este sporadică şi nesistematizată.
În România, încă se moare de gripă
Din păcate, în anul 2015, în România situaţia medicală este una aproape dezastruoasă: la noi încă se moare de gripă. Dezastrul de la singurul institut de imunologie şi bacteoriologie din România, adică Institutul Cantacuzino, a ajuns la apogeu după ce autorităţile au eşuat în a-l aduce la standarde europene. În 2007, după ce România a intrat în UE, Ministerul Sănătăţii a împrumutat 11,5 milioane de euro de la Banca Mondială. Institutul urma să primească aparatură modernă. Fără tehnologia nouă, Cantacuzino nu mai primea aprobarea să producă vaccinuri şi seruri.
Din nefericire, la peste 90 de ani de la înfiinţare, Institutul Cantacuzino s-a îmbolnăvit el însuşi şi, momentan, nu se pune problema ca el să producă vreun antidot pentru diferite boli.
