În motivarea deciziei Tribunalului București, instanța enumeră argumentele pentru care DNA îl voia pe Arafat „băgat între coperți” pentru fapte de acum 11 ani. În document, judecătorul trece în revistă acuzațiile pe care procurorii DNA le rețin în sarcina lui Raed Arafat. În cuprinsul sesizării s-a arătat că, în 2011, Ministerul Sănătății a încheiat un contract cadru pe perioada 2011-2015, urmând să fie semnate 5 contracte subsecvente, anuale pentru 5 tipuri de ambulanțe. Trei au fost câștigate la licitație de către SC DeltaMed SRL, iar două de către Porsche România, autoutilitarele furnizate de către Porsche fiind utilate tot de către DeltaMed SRL.
Cererea de redeschidere a urmăririi penale pe numele lui Raed Arafat a fost depusă pe rolul Tribunalului București pe 1 noiembrie 2021 și s-a judecat în ședință secretă pe parcursul a 6 termene.
(...) La data semnării contractelor subsecvente, la care a fost prezent și subsecretarul de stat (Raed Arafat – n.r.) s-a constatat că suma era mai mare comparativ cu cea agreată prin contract, nefiind nicio prevedere în acest sens sau temei legal, fapt pentru care funcționari din cadrul Ministerului Sănătății au refuzat să semneze, (Raed Arafat – n.r.) făcând presiuni și adresând amenințări la adresa lor, motivând schimbarea prețului de creșterea cursului valutar pentru moneda Euro, deși prețul stabilit în contract a fost stabilit în lei. (...) În anul 2012 (Raed Arafat – n.r.) a reluat presiunile pentru semnarea contractului subsecvent, bazându-se pe susținerea pe care o avea din partea ministrului (Ponta Victor – n.r.), angajații ministerului nu au cedat presiunilor, refuzând semnarea contractului cu suma modificată, ulterior la venirea interimar a lui (n.r. - Victor Ponta), acesta i-a dat lui (Raed Arafat – n.r.) delegare de atribuții, acesta trimițând din nou contractul subsecvent modificat la semnat și, de această dată angajații ministerului au refuzat, situația în care (Raed Arafat – n.r.) nu a ținut cont de opinia lor și a semnat la data de 07.11.2012, prin asumarea răspunderii, prin întocmirea unui act adițional precizator în numele lui (Victor Ponta – n.r.), fără viză de la juridic și financiar, transformând prețul în lei stabilit prin contractul cadru în Euro la cursul de schimb din data semnării. S-a arătat că a rezultat o diferență de 5 milioane lei față de suma convenită inițial, se arată în cererea procurorilor DNA de redeschidere a urmăririi penale împotriva lui Raed Arafat.
După aceste acuzații, Raed Arafat a susținut că: „nu șmecherim pe nimeni”.
„S-a explicat celor de la achiziții că va trebui să se includă în caietul de sarcini și faptul că la semnarea contractelor subsecvente cursul euro-leu urmează să fie ajustat, oferta urmând să se facă în euro sau lei, cum se face de regulă”, a spus Raed Arafat.
Judecătorul de cameră preliminară a arătat motivele pentru care a respins cererea procurorilor DNA de redeschidere a urmăririi penale împotriva lui Raed Arafat.
Judecătorul apreciază că soluția de clasare dispusă de procurorul de caz este legală și temeinică. În acest sens, judecătorul constată că, în mod corect, s-a apreciat că, față de înscrisurile de la dosar, mențiunile raportului de constatare, rezultatul controalelor efectuate de organele abilitate, se impune clasarea cauzei (...) nefiind produs vreun prejudiciu sau vreo pagubă, apreciindu-se că din răspunsurile date de autoritatea contractantă este evidentă intenția de a încheia contractele subsecvente în funcție de cursul Euro de la data întocmirii acestora”.
