Potrivit ziarului american, care se bazează pe surse militare ucrainene, atentatul cu exploziv în adâncul Mării Baltice a fost dus la bun sfârşit sub supervizarea comandantului armatei ucrainene de la acea vreme, Valeri Zakujni, în pofida faptului că Volodimir Zelenski şi-a schimbat părerea pe parrcurs şi a cerut ca planul să fie oprit, scrie news.ro.
Aceste dezvăluiri de presă intervin la o zi după publicarea unor dezvăluiri potrivit cărora ancheta judiciară germană cu privire la sabotare se orientează către Ucraina, cu un mandat de arestare emis recent pe numele unui scafandru profesionist din această ţară.
Ideea sabotării a apărut în mai 2022, la o reuniune a unor ofiţeri, gradaţi de rang înalt şi şefi de întreprinderi ucraineni, la trei luni după invazia rusă a Ucrainei, scrie ziarul american.
Potrivit WSJ, în total şase persoane au fost implicate în mod direct, iar operațiunea a costat aproximativ 300.000 de dolari şi a fost finanţată de către un agent privat.
”Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a aprobat iniţial planul, potrivit unui ofiţer care participa la (reuniune) şi trei care erau la curent”, scrie ziarul american.
”Însă după aceea, când CIA a aflat şi a cerut să fie împiedicat, el a ordonat să fie oprit”, continuă ziarul.
La scurt timp, preşedinţia ucraineană a respins joi drept nişte ”prostii absolute” acuzarea lui Volodimir Zelenski de către ziarul american The Wall Street Journal (WSJ) de faptul că a aprobat la început sabotarea gazoductelor ruseşti Nord Stream, relatează Le Monde.
Mihailo Podoliak, un consilier al lui Zelenski, consideră că sunt nişte ”prostii absolute”.
Și presa germană, care a dezvăluit progrele recente în ancheta germană, este mult mai prudentă în privinţa implicării unor autorităţi ucrainene de rang înalt şi tinde - din contră - să-l disculpe cel puţin pe Zelenski.
Săptămânalul Der Spiegel evocî, în schimb, o posibilă implicare a lui Valeri Zalujni.
