Leul românesc a trecut prin mai multe etape de stabilizare, numită şi “reformă monetară”, imediat după cel de-al doilea război mondial, care însă nu a făcut decât să sărăcească şi să dispere populaţia, din cauza desfăşurării fără măsuri elementare de protejare a valorii relative.
La 1 iulie 2005, după 15 ani de inflaţie ridicată, moneda naţională a României a fost denominată şi, astfel, 10.000 de lei vechi, sau de ROL, au devenit 1 leu nou, sau RON. Procedeul de denominare, numit popular şi “tăierea zerourilor”, se practică atunci când sumele de bani devin foarte mari în valoare absolută, datorită inflaţiei.
Leul vechi a avut putere de circulaţie până în ultima zi a anului 2006. Leul nou a intrat în circulaţie cu două noi bancnote, cea de 200 de lei şi de 500 de lei. De asemenea, noile bancnote au aceeaşi dimensiune cu cea a bancnotelor euro, iar monedele sunt identice în ceea ce priveşte compoziţia.
Astăzi, la 1 iulie 2015, Banca Naţională a României lansează o monedă special realizată pentru marcarea acestui eveniment istoric. Moneda dedicată poartă valoare de 50 de bani, este concepută din alamă, în formă rotundă. Reversul noii monede prezintă Palatul Vechi al Băncii Naţionale a României, inscripţiile “10 ANI”, “DENOMINAREA MONEDEI NAŢIONALE” şi “2005”.
BNR a stabilit tirajul pentru această emisiune la un milion de monede. Punerea în circulaţie se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Bancii Naţionale a României.
