La nivelul țării noastre, risipa alimentară ridică și mari probleme de ordin financiar. Aproximativ 60% dintre consumatori cheltuie circa 30 % din venitul lunar pentru a-şi cumpăra hrana, pentru ca apoi să arunce o parte din ea, arată un studiu european prezentat de InfoCons , organizație pentru Protecția Consumatorilor.
În aceste condiții, pierderile la nivelul sectorului de consumatori sunt de 2 – 3 ori mai mari comparativ cu alte state europene, unde procentul cheltuit lunar din venitul mediu este mult mai mic (ex.: Franţa – 14 %, Elveţia – 10 %).
50 % dintre consumatorii români risipesc lunar aproape 25% din totalul produselor alimentare (de origine vegetală/ animală).
Produsele proaspete (din carne, legume/ fructe, ouă, brânzeturi/ lactate, gătite etc.) sunt cele care par a fi cel mai puţin risipite.
Anual, consumatorii europeni aruncă aproximativ 88 de milioane de tone de alimente, adică aproximativ 20 % din totalul alimentelor produse).
Conform unui studiu din 2013 privind risipa alimentară, cei mai mari generatori de deșeuri alimentare, exprimate în kg pe cap de locuitor, sunt Țările de Jos (541 kg), Belgia (345 kg), Cipru (327 kg) și Estonia (265 kg) iar la polul opus cele mai mici sunt Slovenia (72 kg), Malta și România (ambele 76 kg), urmate de Grecia (80 kg) și Republica Cehă (81 kg).
