Guvernul României se află în discuții cu Belarusul lui Lukasenko pentru proiecte majore de infrastructură energetică. Informația apare doar în presa de la Minsk, în timp ce la București subiectul este învăluit în tăcere.
Companiile din Belarus ar putea participa la proiecte de modernizare a infrastructurii energetice în România, informează miercuri agenția de presă Belta.
Subiectul a fost discutat în cadrul întrevederii dintre ambasadorul Belarusului în România, Andrei Grinkevich, și ministrul României pentru Energie, Anton Anton, a transmis serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe din Belarus.
În cadrul întâlnirii, Andrei Grinkevicha vorbit despre capacitățile companiilor din Belarus în exportul de echipamente și materiale energetice, servicii de proiectare și exploatare a instalațiilor energetice.
"Cele două părți au discutat despre acțiuni comune de extindere a cooperării bilaterale în sectorul energetic, inclusiv asupra colaborării în domeniul hidrocarburilor și al surselor regenerabile de energie, precum și asupra implementării proiectelor de modernizare a infrastructurii energetice în România", se spune în comunicatul Ministerului de Exerne de la Minsk.
Cele două țări au luat act de "oportunitățile reciproce de schimb de experiență în domeniul energiei nucleare" și au discutat "pași concreți" pentru colaboare.
Belarus este unul dintre statele autoritare apropiate Moscovei, cu un preşedinte Alexandr Lukaşenko care conduce cu o mână de fier această ţară încă din 1994.
Conspirația PSD: presiunea anti-Dragnea și încercările de dărâmare a Guvernului sunt cauzate de interesele străine în domeniul energiei
Liviu Dragnea și-a asumat în luna iulie aprobarea pe repede înainte a unei variante a legi offshore care nemulțumea companiile implicate în extragerea gazelor de la Marea Neagră.
Forma adoptată de Camera Deputaților a atras critici din partea ambasadei SUA și a companiilor occidentale, care au amenințat voalat cu regândirea investițiilor.
Darius Vâlcov a declarat marți că este posibil ca gazele extrase din Marea Neagră să ajungă la ruşi şi asta deoarece Gazprom este acţionar al OMV.
Asta, în condiţiile în care compania Petrom, controlată de grupul austriac, şi Exxon se pregătesc să anunţe dacă vor începe exploatarea zăcămintelor de gaze descoperite în Marea Neagră.
Decizia va fi luată însă doar după ce investitorii vor şti varianta finală a Legii offshore, votată de Parlament, dar retrimisă spre examinare de preşedinte la începutul lunii august.
OMV a reacționat la acuzațiile lui Vâlcov spunând că guvernul austriac deţine, prin intermediul unui holding, cea mai mare participaţie în cadrul OMV, urmat de o societate petrolieră deţinută de autorităţile din Abu Dhabi.
Legea offshore aduce în plus pentru bugetul de stat 6 miliarde de dolari, iar oricine ar încerca să modifice actuala formă ar trebui judecat pentru trădare de ţară, a declarat recent, Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului.
„Oricât de mult ar ţipa ambasade europene sau alţi haştagişti prin piaţă sau pe oriunde, cine ar îndrăzni să modifice actuala formă a legii offshore, în sensul în care să reducă acele condiţii financiare care au fost aprobate în Camera Deputaţilor la propunerea lui Liviu Dragnea, cred că va trebui judecat pentru trădare de ţară, pentru că acolo vorbim de 6 miliarde de dolari, pe care statul român îi câştigă în plus faţă de versiunea iniţială a legii şi eu nu cred că cineva poate dori să obţinem cu 6 miliarde mai puţin”, a declarat recent Darius Vâlcov.
Darius Vâlcov a precizat că înainte de actualizarea legii offshore, marile companii aveau în doi ani profituri de peste 900 de milioane de dolari, iar statul român încasa mai puţin de 100 de milioane de euro.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat, marți seară, că nu va fi schimbat fondul legii offshore, respectiv taxele care trebuie plătite statului român și cota de 50% din gazele extrase din Marea Neagră, "chiar dacă Iohannis își dorește altceva".
La începutul lunii august, preşedintele Klaus Iohannis a retrimis, Parlamentului, spre reexaminare, legea care reglementează măsurile de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră. Şeful statului a susţinut că un astfel subiect este unul de interes maxim pentru România, iar o asemenea lege trebuie să asigure un echilibru şi o echitate în ceea ce priveşte beneficiile atât pentru statul român, cât şi pentru investitori. Iohannis a criticat lipsa de predictibilitate şi stabilitate a Legii offshore, în forma trimisă spre promulgare.
