Comisia Europeană l-a înştiinţat la sfârșitul lunii decembrie 2020 pe noul ministru al Finanţelor, Alexandru Nazare, că vrea să discute bugetul public al României pe 2021 şi să analizeze împreună acţiunile necesare, atât imediat, cât şi pe termen mediu pentru a aduce situaţia fiscală pe o cale sustenabilă, potrivit HotNews.ro. România se află în procedură de deficit excesiv de anul trecut, din cauza măsurilor luate în ultimii ani.
Comisia Europeană a transmis atunci că va reevalua situaţia bugetară a României în primăvăra acestui an şi dacă va fi cazul va propune noi paşi în cadrul procedurii de deficit excesiv. În acelaşi timp, Comisia Europeană avertizează Guvernul că datoria publică a României poate să ajungă la 100% din PIB în 2027, dacă nu se iau măsuri de corecţie, care sunt absolut necesare, relatează HotNews.ro.
Alexandru Nazare a declarat joi că principalele teme abordate fiind legate de situația bugetară a României, precum și de prioritățile strategice avute în vedere de către guvern pentru relansarea economică în perioada următoare, potrivit Ministerului de Finanțe.
„Am convenit cu vice-președintele Dombrovskis să avem un dialog permanent pe viitor și sper într-o colaborare deschisă și fructuoasă. Am discutat, printre altele, despre obiectivul nostru de promovare a unei strategii care să conducă la o consolidare fiscală într-o manieră sustenabilă, fără a afecta capacitatea României de a adopta măsuri menite să sprijine economia în această situație dificilă, generată de pandemia COVID-19, astfel încât în anul 2024 deficitul bugetar să ajungă sub nivelul de 3% din PIB”, a mai transmis Nazare, în același comunicat de presă.
„Vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis, a apreciat deschiderea pentru dialog și menținerea acestuia atât la nivel tehnic, cât și politic, oferind susținere pentru angajamentul de reformă luat de Guvernul României”, menționează ministrul Finanțelor în același comunicat.
Ministrul Nazare mai spune că vicepreședintele Dombrovskis „susține eforturile României de elaborare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), subliniind importanța alinierii acestuia la recomandările specifice de țară și cu necesitățile privind tranziția ecologică și digitală”.
„Aceasta este prima dintr-o serie de discuții programate între ministrul român de finanțe și comisarii europeni. Dialogul deschis între România și Comisia Europeană este cu atât mai important acum cu cât țara noastră se află în procedură de deficit excesiv de la începutul anului 2020, în urma derapajelor fiscale înregistrate în perioada 2017-2019. Conform calendarului, Comisia Europeană urmează să realizeze următoarea reevaluare a procedurii de deficit excesiv în primăvara acestui an”, potrivit Ministerului Finanțelor.
Avertismentul din partea CE a venit in ultima luna din 2020, după ce, în noiembrie, forul comunitar amintea României că , deși situația financiară nu s-a îmbunătățit, nu va iniția măsuri suplimentare din cauza pandemiei de COVID-19.
Comisia reamintea că România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului privind deficitul prevăzut în tratat. Consiliul European propunea reglarea deficitului până în 2022. Autorităţile române şi-au prezentat în septembrie raportul cu privire la acţiunile adoptate ca urmare a recomandării, iar raportul arată spre o deteriorare a finanţelor publice în 2020 din cauza pandemiei de coronavirus. În prognozele sale de toamnă, Comisia estimează că deficitul României va trece de 10% din PIB în 2020 şi va continua să crească în anii următori.
România, în deficit excesiv. Avertismentul Comisiei Europene: Trebuie să discutăm bugetul pe 2021. Dacă nu se iau măsuri, România riscă o datorie publică de 100% din PIB în 2027
Comisia Europeană avertiza la sfârșitul anului trecut că România se va confrunta cu un risc ridicat pe termen mediu legat de sustenabilitatea datoriei publice.
„Acest nivel al riscului indică faptul că există vulnerabilităţi fiscale semnificative care trebuie soluţionate prin măsuri adecvate.” se arată într-o scrisoare transmisă la finalul lunii decembrie de către Comisia Europeană noului Ministru de Finanţe, Alexandru Nazare, potrivit HotNews.ro.
„După anii de derapaj fiscal, situația fiscală a țării a continuat să se deterioreze substanțial în 2020. (…) Comisia va reevalua situația bugetară a României în primăvara anului 2021 și, dacă va fi cazul, va propune noi pași în cadrul procedurii de deficit excesiv”, se arată în scrisoarea primită de autoritățile române pe 29 decembrie 2020 de la Comisia Europeană.
Evaluarea va lua în considerare datele bugetare pe 2020, bugetul pe 2021 și previziunile de primăvară ale Comisiei pentru 2021, precum și stabilirea politicii fiscale pe termen mediu pe care se va baza Guvernul în programul său politic și celui de convergență.
În cazul unui scenariu fără schimbări de politici, Comisia estimează că datoria va depăși 60% în 2020 și se va duce la peste 100% din PIB în 2027, rămânând peste acest nivel până la sfârșitul perioadei proiecției, în 2031
Creșterile mai mici de pensii și alocații pentru copii ar atenua cheltuielile pe termen scurt, „dar nu ar schimba fundamental riscurile pe termen lung pentru sustenabilitatea datoriei în absența unor măsuri suplimentare pentru 2021 și ulterior”, mai notează Comisia Europeană.
România, în deficit excesiv. Florin Cîțu: „Dacă guvernele PSD ar fi luat măsuri începând din 2017, nu ne-am fi aflat în această situație”
Referitor la situația intrării în deficit excesiv, actualul premier și fost ministru al Finanțelor Florin Cîţu declara, în februarie anul trecut, că acest lucru nu se poate evita. Acesta spunea că vina este a PSD, deoarece cheltuielile și împrumuturile care au dus deficitul peste 3% , limita impusă de Uniunea Europeană s-ar fi făcut înainte ca PNL să preia guvernarea, în noiembrie 2019. Cîțu mai susținea că România se va întoarce sub limita de 3% în 2022.
Reamintim că în 4 martie 2020, Comisia Europeană a publicat trei documente și a anunțat că "începe procedura de deficit excesiv pentru România". Florin Cîțu a declarat atunci că a negociat cu Comisia Europeană, în ultimele trei luni, un plan care a fost acceptat.
„România are un plan de reducere a deficitului sustenabil și credibil, acceptat în totalitate de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că experții de la Comisia Europeană au încredere în acest guvern", a spus Cîțu, potrivit unui mesaj video postat pe Facebook.
Citește și România intră în deficit EXCESIV! Reacția premierului propus Florin Cîțu
Comisia a anunțat atunci că a propus Consiliului să inițieze o procedură de deficit excesiv pentru România și a adoptat o recomandare adresată Consiliului de stabilire a cerințelor de ajustare. Recomandarea propusă prevede ca România să urmeze o traiectorie de ajustare durabilă și credibilă pentru a pune capăt deficitului excesiv până în 2022, cel târziu.
Potrivit Raportului Comisiei, România a avut "abateri semnificative" încă din primăvara anului 2017. Printre principalele măsuri criticate a fost și majorarea pensiilor, mai precis noua lege a pensiilor promovată de guvernarea PSD, prin care pensiile s-au majorat cu 15% în 2019, și noua majorare de 40% prevăzută pentru toamna anului trecut, dar care nu a mai avut loc. Majorarea a fost de doar 14%.
După publicarea raportului Comisiei, Florin Cîțu, ministru de Finanțe atunci, a declarat în 14 februarie că raportul e pentru anul 2019 și că „dacă guvernele PSD ar fi luat măsuri începând din 2017, nu ne-am fi aflat în această situație. Se știa de anul trecut că au crescut dezechilibrele macroeconomice. Raportul arată clar cum a distrus PSD economia în ultimii 3 ani. Atunci când ignori avertismentele ajungem în această situație. Măsurile pentru această traiectorie sunt și pe partea de cheltuieli, cât și pe venituri. Comisia ar fi dorit să revenim sub 3% poate în 2020. Nu se poate. Ajustarea o să vină sub 3% în 2022. O ajustare mai devreme ar însemna un șoc negativ”.
Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2019 s-a încheiat cu un deficit de 48,3 miliarde lei (4,6% din PIB), conform datelor Ministerului de Finanțe. Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2019 a arătat o majorare a deficitului bugetar cu 1,8 puncte procentuale in PIB faţă de nivelul de 2,8% din PIB în anul 2018.
