România este cu 30 de ani în urma altor state din Uniunea Europeană la capitolele agricultură şi dezvoltare rurală, spun experţii europeni şi americani ai Departamentului de stat SUA pentru Agricultură. Ei au venit la Bucureşti pentru a le arăta fermierilor şi întreprinzătorilor români ce oportunităţi de afaceri cu bani europeni au chiar la ei acasă.
Infrastructura rurală de transport deficitară, rata ridicată a şomajului şi o piaţă de desfacere a produselor agricole dezorganizată şi netransparentă sunt doar câteva din problemele pe care, dacă nu le rezolvă, România riscă să nu facă faţă concurenţei din Uniunea Europeană, avertizează specialişii irlandezi din industria alimentară.
Ei cred însă că agricultura poate deveni în cinci ani una dintre ramurile cele mai profitabile ale economiei româneşti, chiar dacă în acest moment zona rurală din România este în stadiul de dezvoltare pe care îl avea Irlanda în urmă cu 30 de ani: populaţie imbătrânită cu studii minime, agricultură de subzistenţă, venit şocant de mic şi lipsa unei pieţe de desfacere funcţionale pentru produsele agricole.
Soluţii există. La sate, afacerile se pot face cu bani comunitari din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală, explică experţii sosiţi la Bucuresti. În intervalul 2007-2013, Romania va primi de la UE opt miliarde euro pentru dezvoltare rurală. Programul de finaţare intră în vigoare abia peste două luni, dar autorităţile locale deja se informează cum pot accesa banii.
Chiar şi preoţii au primit consiliere, ca să le explice enoriaşilor cum pot primi fondurile. Cei mai avantajaţi sunt asociaţiile de propietari, tinerii sub 40 de ani şi agricultorii din satele de munte, care pot primi o cofinanţare de până la 75 la sută din credit. Trebuie doar să se grăbească, pentru că fermierii europeni sunt extrem de interesaţi să cumpere teren agricol bun şi ieftin din România.