Astfel, potrivit ultimului raport al Consiliului Concurenței, publicat joi, în 2017, nivelul general al prețurilor din România se afla la 48,4% din media europeană, cel mai redus nivel, după cel înregistrat în Bulgaria (44%).
La polul opus, consumatorii care achită cele mai mari prețuri sunt cei din Danemarca (141,2% din media UE), Luxemburg (141%) și Suedia (134,7%).
România este a doua cea mai ieftină țară din UE
România este a doua cea mai ieftină țară din UE în privința prețurilor la produse și servicii, în raport cu media europeană.
Consumatorii români plătesc cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană pentru produsele alimentare și băuturi non-alcoolice (aproximativ 38% față de media comunitară), cele mai sugestive diferențe fiind în cazul fructelor și legumelor, al căror preț este de douăori mai mic decât media eropeană, al produselor de panificație care sunt cu 47,5% mai ieftine și al produselor din carne (-40,8%). Alte diferențe semnificative, potrivit raportului Consiliului Concurenței, se remarcă în cazul serviciilor de sănătate al căror preț reprezintă 32,2% din media UE, de educație (34%), precum și în cazul utilităților (electricitate și gaze – 38,6%).
Există însă și cazuri unde consumatorii români plătesc prețuri similare sau chiar mai mari decât ceilați europeni, cum este cazul lactatelor și a ouălor, al căror preț reprezintă 90,2% din media UE, al aparatelor de uz casnic (91,5%), articolelor de îmbrăcăminte (92,3%) și de încălțăminte (103,2%).
În ceea ce privește prețul carburanților, consumatorii români plătesc peste media europeană și cea regională în ceea ce privește prețurile fără taxe la benzină și motorină, dar sub aceasta în cazul prețurilor de la pompă (cele cu taxe). În cazul motorinei, carburant utilizat preponderent de consumatorii români și de către transportatorii de mărfuri, un litru costa echivalentul a 1,27 euro în octombrie 2017, în timp ce media europeană era de 1,38 euro, iar în țările vecine, acesta poate fi achiziționat cu sume cuprinse între 1,14 (Bulgaria) și 1,17 euro (Ungaria), se mai arată în raport.
Conform datelor utilizate în calcularea Indicelui Prețurilor de Consum (IPC), produsele alimentare și băuturile non-alcoolice dețin aproximativ o treime din totalul coșului de consum al românilor (30,1%), unde datele Institutului Național de Statistică indică preponderența produselor din carne (8,2%), produselor de morărit şi panificaţie (6,3%), și a celor lactate (5,3%).
Ponderea alimentelor este urmată de ponderea cheltuielilor pentru transport (14,5%) și cea aferentă cheltuielilor pentru chirii și utilități (9,7%).
Prin comparație, în Uniunea Europeană, suma alocată alimentelor și băuturilor non-alcoolice este mult mai redusă (15,5%), în timp ce bugetul alocat de europeni pentru anumite servicii este mai mare în comparație cu cel al consumatorilor români: restaurante și hoteluri – 9,6% în UE față de 3,6% în România; recreere și cultură – 10% față de 5,6%; diverse bunuri și servicii (asigurări, instrumente financiare, protecție socială, îngrijire personală etc.) – 9,2% față de 5,2%, se mai arată în raportul Consiliului Concurenței.