România a depus vineri la Comisia Europeană o cerere de modificare a planului său PNRR și adăugarea unui nou capitol dedicat planului REPowerEU.
În solicitarea trimisă la Bruxelles, România propune Comisiei Europene eliminarea a patru investiţii din planul iniţial şi modificarea pentru 70 de măsuri. Noua valoare a PNRR este de 28,5 miliarde de euro, față de 29,2 miliarde de euro.
România trebuie să finalizeze implementarea reformelor și investiților finanțate în cadrul PNRR până la sfârșitul lunii august 2026. În același timp, fondurile alocate prin Politica de Coeziune 2021-2027 pot fi atrase până la finalul anului 2029.
PNRR a fost adoptat de Comisia Europeană pe 27 septembrie 2021 și a fost evaluat pozitiv de Consiliul Uniunii Europene pe 28 octombrie 2021. Inițial, alocarea pentru România era de 29,18 miliarde euro până în 2026 pentru modernizare prin reforme și investiții esențiale.
România și-a asumat reforma sistemulu ide pensii, inclusiv a pensiilor speciale pentru a primi banii din PNRR.
Câți bani pierde România din cauza pensiilor speciale, în 2022 - Miliarde de euro din PNRR, amenințate de pensionari de lux
TOT DOCUMENTUL - PNRR trimis în 2021 poate fi consultat AICI
BUGETUL PLANULUI NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ al ROMÂNIEI - AICI
În prezent, capitolul privind REPowerEU propus de România acoperă două noi reforme și șase noi investiții, precum și o măsură consolidată care figura deja în plan. Reformele și investițiile din acest capitol sunt legate de sporirea producției de energie verde, de îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și de consolidarea competențelor forței de muncă din domeniul producției de energie verde.
„Cererea României de modificare a planului său se fundamentează pe necesitatea de a ține seama de inflația ridicată înregistrată în 2022, de perturbările lanțului de aprovizionare și de revizuirea în sens descrescător a alocării sale maxime de granturi prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), de la 14,2 miliarde EUR la 12,1 miliarde EUR. Această revizuire face parte din actualizarea din iunie 2022 a cheii de alocare a granturilor prin MRR și reflectă rezultatul economic comparativ mai bun înregistrat de România în 2020 și în 2021 față de previziunile inițiale”, a precizat Comisia Europeană.
România a solicitat transferarea cotei sale din rezerva de ajustare la Brexit, în valoare de 43,2 milioane EUR, către planul său de redresare și reziliență. Împreună cu granturile acordate României prin MRR și REPowerEU (12,1 miliarde EUR, respectiv 1,4 miliarde EUR) și cu împrumuturile MRR deja angajate în temeiul planului inițial (14,9 miliarde EUR), aceste fonduri aduc valoarea planului modificat prezentat la aproape 28,5 miliarde EUR.
Anunțul despre depunerea solicitării de modificare a PNRR a fost făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu.
„MIPE în calitate de coordonator național pentru elaborarea, negocierea, aprobarea și implementarea PNRR Planul Național de Redresare și Reziliență a transmis, astăzi, European Commission, Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit.
Transmiterea oficială a documentului marchează finalizarea discuțiilor informale cu reprezentații Comisiei, care au sprijinit autoritățile române în procesul de revizuire a PNRR, dar și a procesului de consultare atât cu actorii interesați din mediul economic și sociali, cât și cu toate instituțiile publice responsabile de implementarea PNRR”, a anunțat MIPE.
„Le mulțumesc tuturor colaboratorilor care au contribuit la propunerea de ajustare a Planului Național de Redresare și Reziliență. A fost un efort de echipă, susținut și continuu. De asemenea, le mulțumesc atât reprezentanților Comisiei, cât și coordonatorilor de reforme și investiții pentru faptul că au înțeles că investițiile aflate în întârziere, care au risc de neimplementare în cei trei ani pe care îi mai avem la dispoziție pentru atragerea banilor prin PNRR, trebuie mutate în programele din Politica de Coeziune, pentru a beneficia de un orizont de implementare mai mare cu trei ani. În același timp, România va beneficia de noi investiții pentru creșterea rezilienței și independenței energetice, în valoare de 1,4 miliarde euro prin REPowerEU”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Propunerea de ajustare depusă la Comisia Euroepană vizează modificări în baza prevederilor articolului 18 alineatul (2), prin actualizarea Planului pentru a ține seama de diminuarea sprijinului financiar nerambursabil, a articolului 21, care permite modificarea măsurilor ca urmare a unor circumstanțe și a articolului 21.c prin care se include un nou capitol REPowerEU.
Noile măsuri propuse prin REPowerEU vizează creșterea rezilienței și a independenței energetice a României prin creșterea ponderii producției de energie electrică din surse regenerabile, decarbonizarea sectorului rezidențial prin creșterea eficienței energetice a clădirilor, dezvoltarea și digitalizarea capacităților de transport, precum și calificarea resurselor umane în raport cu cerințele specifice sectorului de energie regenerabilă.
Printre măsurile ce se regăsesc în capitolul REPowerEU enumerăm: utilizarea terenurilor neproductive aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru producția de energie din surse regenerabile, înființarea de ghișee unice de informare cu rolul de a oferi consiliere în vederea obținerii informațiilor pentru realizarea investițiilor de eficientizare energetică a clădirilor, dobândirea de noi competențe în domeniul energiei verzi prin cursuri de formare profesională, creștrea producției de energie verde, eficiența energetică la nivelul clădirilor rezidențiale și publice, digitalizarea și modernizarea rețelei naționale de transport a energiei electrice etc.
În urma diminuării componentei de grant (asistență financiară nerambursabilă) cu 2,11 miliarde euro, în conformitate cu prevederile articolului 18 din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență și includerii componentei REPowerEU, România va beneficia de o alocare de 28,50 miliarde euro pentru implementarea PNRR. Din aceasta, 13,59 va fi componenta de grant și 14,91 componenta de împrumut, se arată în comunicatul MIPE.
