În reclamația sa către Fisc, Carmen Bungescu, pretins contabilă a asociației RISE Project timp de trei ani, susține că jurnaliști plătiți din 2015 pe drepturi de autor, care nu ar fi desfășurat nicio activitate creativă și nu prestează „niciun act jurnalistic”, ar trebui taxați suplimentar și încadrați diferit potrivit codului fiscal, scriu chiar jurnaliștii de la RISE.
„Acest mod de organizare a Asociației Rise Project a fost adoptat la sfatul unor consultanți legali pentru a găsi o modalitate de a se sustrage de la plata obligațiilor legale către bugetul de stat.”, se mai arată în sesizarea respectivă, semnată “Carmen Bungescu”.
Însă nicio persoană cu acest nume nu a colaborat vreodată cu RISE Project – informație ușor de verificat pentru inspectorii ANAF care au dispus controlul în baza unei „analize de risc”, generate de reclamația doamnei Bungescu.
Numele ei nu se regăsește nici în tabelul contabililor autorizați din România.
Nici adresa de domiciliu a lui Carmen Bungescu nu există, așa cum este menționată oficial în denunțul fiscal: strada Rotundă 71.
Aflat el însuși într-un conflict politic cu ANAF, Gelu Ștefan Diaconu, fostul șef al instituției, a comentat pe Internet:
„Au inventat/creat persoana Carmen Bungescu, careia i-au atribuit, în fals, funcția de contabil al Asociatiei RISE Project, inclusiv o adresă fictivă. Personajul inventat, Carmen Bungescu, «sesizează» un fapt oarecum banal, cvasi-general pentru redacții mass-media: anume ca unii redactori lucrează pe baza de contracte de cesiune de drepturi de autor, deși se presupune că prestează activități care ar fi trebuit să fie remunerate pe baza unui contract de munca.”
Inspectorii ANAF au descins în redacția noastră pe 6 iulie 2017, în contextul în care RISE publica o serie de articole privind afacerile grupării „Dragnea”. A doua țintă a ANAF, în aceeași zi și aceeași clădire, a fost redacția Hotnews, scriu jurnaliștii de la Rise.
Președintele PSD a negat atunci că s-ar afla în spatele raidului.
La rândul său, Bogdan Stan, șef ANAF anul trecut, mutat între timp într-un post de consilier la Curtea de Conturi, declara la o conferință de presă că inspecția la RISE a fost făcută în urma unei analize de risc a Direcției Generale Antifraudă, după o „sesizare protejată de secretul fiscal” şi că instituţia desfăşoară sute de controale „fără legătură cu conținutul editorial al unor publicății”.
Îl contrazice, însă, chiar ANAF.
Un document oficial emis la scurt timp, prin care Direcția Antifraudă răspunde punctual unui cititor RISE în baza legii accesului la informații publice, arată că, în realitate, inspectorii au verificat doar redacțiile RISE și Hotnews:
„În perioada 01 mai a.c. (n.r.- 2017) – prezent, urmare unor sesizări, inspectorii antifraudă au verificat doi contribuabili cu același domeniu de activitate din București.“
Controlul ANAF la RISE Project a vizat perioada 2016-2017 și s-a derulat în intervalul iulie-decembrie anul trecut. Raportul final nu confirmă suspiciunile inspectorilor. Singura observație a ținut de câteva deconturi indexate greșit, pentru care inspectorii fiscali au impus o reclasificare a sumei de 4.633 de lei în evidența contabilă a RISE.
Asta a fost tot.
În ianuarie 2018, un document de lucru intern, adică draftul raportului de inspecție, a fost scurs de ANAF către Mugur Ciuvică, analist de casă la Antena 3.
„Un guvern străin, cel olandez, și George Soros au finanțat generos campaniile RISE Project îndreptate împotriva guvernului României, alimentând protestele rezist din februarie 2017 (…)“, scria Ciuvică, împrumutând retorica lui Liviu Dragnea.
