Și bugetul de stat pierde peste două miliarde de lei din cauza transferului contribuțiilor la angajat, arată calculele Blocului Național Sindical.
La momentul intrării în vigoare a "revoluției fiscale", ministrul Finanțelor de atunci Ionuț Mișa aproape plângea când spunea că nu va scădea salariul niciunui ronân. Tot la acea vreme, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu declara: "Nu am făcut acest transfer de contribuții pentru a crește salariile, noi ne-am asigurat doar că NU VOR SCADEA".
Datele Inspecţiei Muncii îi contrazic pe cei doi miniştri. În urma revoluţiei fiscale 1.74 de milioane de contracte de muncă atât din mediul privat cât şi de la stat au prevăzute salarii nete diminuate.
Impactul revolutiei fiscale a atins 1,2 mi de lucratori si pune in risc 608 mii de salariati. Acesti 608 mii de salariati sunt in multinationale, in companii mari si mici.
Cei 1,2 mil de salariați sunt in intreprinderi mcii si mijloci o zona in care lucratorii au restrictii de a se oragniza si repzenta. Era imposibil ca inspectia muncii sa ajunga sa monitorizeze si sa stimuleze 500 de mii de angajatori sa respecte legea.
Bugetul asigurărilor sociale nu este echilibrat nici după transferul sarcinii contribuţiilor sociale, fondul unic de asigurări de sănătate înregistrează la 5 luni un deficit mai mare decât întreg anul 2017.
Salariul mediu net era în mai 2018 de 2.704 lei, faţă de 2.300 de lei în ianuarie 2018. Dacă scădem inflaţia de 5,4% din creşterea de preţuri pentru servicii, medicamente sau credite putem observa că din cei 400 de lei nu mai rămâne mare lucru.
