Când a renunţat la cariera juridică şi a intrat în politică, Ion Stelian s-a gândit că va lupta pentru mediul înconjurător din România. Parlamentarul din Opoziţie s-a trezit, în schimb, într-un război cu partidul de guvernământ cu privire la schimbările substanţiale din legislaţia penală, notează Reuters.
În această săptămână s-a atins un vârf al crizei când Parlamentul a adoptat o serie de modificări care, potrivit lui Stelian Ion, îi încurajează pe infractori să acţioneze nestingheriţi.
"Este ultima mutare din drama regională care dezvăluie fragilitatea democraţiilor post-comuniste din Estul Europei", scrie Reuters.
Schimbările aduse de partidul de guvernământ la procedura penală face parte dintr-o campanie legislativă menită să stopeze ceea ce PSD vede ca fiind o conspiraţie la adresa sa cu ajutorul unor acuzaţii false de corupţie.
Intervenţiile PSD asupra sistemului de justiţie au declanşat cele mai mari proteste de la căderea comunismului, aminteşte agenţia de presă.
Schimbările juridice din România riscă să adâncească prăpastia dintre est şi vest în interiorul UE, după ce Bruxelles-ul est în conflcit deschis cu Polonia ca urmare a reformelor aduse Curţii Constituţionale care pun în pericol statul de drept.
Magistraţii şi experţii în drept consultaţi de Reuters au explicat că legea adoptată luni în Parlament îngreunează dovedirea infracţiunilor pentru toate anchetele penale, nu doar pentru faptele de coruţie.
Multe dosare vor fi închise şi multe infracţiuni şi crime vor rămâne nepedepsite.
"Dacă legea va intra în vigoare...criminalitatea va creşte în următorul an sau în doi ani, nu doar pe acte de corupţie, ci şi efectiv în stradă", spune unul dintre parlamentarii din opoziţie care a încercat stoparea legii votate aproape de miezul nopţii.
Zeci de politicieni ai PSD se confruntă cu dosare de corupție, precizează Reuters, care spune că partidul de guvernământ dă vina pe "statul paralel" pentru această situație.
Argumentul invocat de PSD amintește de lupta lui Erdogan în Turcia cu "statul profund" - pretext pentru epurarea societății turce de orice încercare de opoziție la regimul său.
De asemenea, în Ungaria, Viktor Orban critică organizațiile societății civile care ar fi finanțate de forțe străine, iar în Polonia guvernarea vorbește adeseori de "polonezi de cea mai joasă speță".
Dar în timp ce Orban și Jaroslaw Kaczynski sunt văzuți ca ideologi naționaliști, în cazul lui Dragnea nu ar fi vorba de altceva decât de motivele pragmatice de a scăpa de acuzațiile de corupție.
