Dar într-un fax semnat duminică de Comisia Naţională pentru Apărare, Coreea de Nord a anunţat că renunţă să reia aceste discuţii.
Acuzând Seulul de lipsă de sinceritate, Comisia, instanţa militară cu cel mai înalt rang din ţară, le-a reproşat autorităţilor sud-coreene refuzul de a interzice unor activişti să lanseze manifeste ostile regimului nord-coreean peste frontieră.
"Este necesar să reflectăm de două ori la întrebarea dacă aceste contacte la nivel înalt pot fi reluate într-o asemenea atmosferă", apreciază Comisia.
Ministerul sud-coreean al Unificării a anunţat luni că a răspuns autorităţilor nord-coreene, exprimându-şi dorinţa de a relua dialogul. Seulul a îndemnat Phenianul să nu transforme lansarea unor manifeste într-o condiţie prealabilă.
"Am îndemnat totodată Coreea de Nord să-şi clarifice poziţia cu privire la propunerea noastră privind o întâlnire pe 30 octombrie", a declarat un purtător de cuvânt al ministerului, Lim Byeong-cheol.
Phenianul este foarte iritat de aceste manifeste, dispersate de ani de zile de către activişti sud-coreeni, dintre care o bună parte sunt nord-coreeni refugiaţi. Este vorba despre manifeste de propagandă care denunţă caracterul autoritarist al regimului stalinist şi-i îndeamnă pe nord-coreeni să înlăture liderii de la putere.
Locuitori sud-coreeni au încercat sâmbătă să oprească activişti care voiau să disperseze aproximativ 50.000 de manifeste peste frontieră, reproşându-le că le pun vieţile în pericol, în cazul unor represalii nord-coreene. Activiştii, în care s-a aruncat cu ouă, au fost nevoiţi să renunţe la operaţiune.
Cele două state au semnat doar un armistiţiu după Războiul Coreei, în 1953, şi se află în continuare, în mod teoretic, în război.
Cele două Corei au decis să coopereze şi să reia dialogul cu ocazia unei vizite, foarte rare, în Coreea de Sud a trei oficiali nord-coreeni de rang înalt, inclusiv doi membri ai anturajului numărului unu de la Phenian Kim Jong-un.