UPDATE: Forţele kurde controlează oraşul petrolier Kirkuk
Forţele kurde irakiene au preluat, joi, controlul oraşului petrolier Kirkuk, pentru a-l proteja de un posibil asalt al insurgenţilor care au ocupat teritorii extinse din Irak în ultimele zile, potrivit oficialilor kurzi, citaţi de AFP.
Aceasta este prima dată când forţele kurde controlează total acest oraş multietnic situat la 240 de kilometri nord de Bagdad, unde în mod normal securitatea este asigurată de o forţă de poliţie comună formată din elemente arabe, kurde şi turkmene.
Acest avans al combatanţilor din cadrul organizaţiei Statul Islamic în Irak şi Levant (SIIL) în faţa forţelor guvernamentale în derută şi a unei puteri şiite neputincioase, a determinat aproximativ jumătate de milion de locuitori să fugă.
Ostatici la misiunea diplomatică a Turciei
Purtătorul de cuvânt al SIIL, Abu Mohamed al-Adnani, le-a cerut insurgenţilor să se îndrepte către Bagdad şi l-a criticat pe premierul irakian Nuri al-Maliki pentru "incompentenţa" sa, într-o înregistrate audio datată miercuri şi tradusă de reţeaua americană de supraveghere a site-urilor islamiste SITE.
De marţi, combatanţii islamişti - excluşi din reţeaua Al-Qaida deoarece erau consideraţi prea radicali - au preluat controlul asupra nordului ţării, asupra celui de-al doilea oraş ca mărime din Irak, Mosul, a provinciei Ninive din care face parte aceste şi a unor sectoare din două provincii apropiate, Kirkuk şi Salaheddine, cu majoritate sunnită. Miercuri, ei controlau Tikrit, oraş situat la nord de Bagdad şi avansau către capitală. Ei au încercat, fără succes însă, să preia controlul oraşului Samarra, situat la circa 100 de kilometri de Bagdad, potrivit martorilor oculari.
SIIL a luat ostatici 49 de turci la consulatul Turciei din Mosul, printre care şi consulul şi membri ai forţelor speciale, precum şi 31 de şoferi de camion turci din această provincie.
Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite se va reuni cu uşile închise începând cu ora 11.30 (18.30 ora României) pentru a discuta despre situaţia din Irak. Trimisul special al ONU în Irak, Nikolai Mladenov, va interveni prin videoconferinţă.
Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a lansat un apel la solidaritate internaţională cu Irakul.
El a cerut, de asemenea, eliberarea imediată şi fără condiţii a circa 50 de cetăţeni turci luaţi ostatici la consulatul din Mosul.
Ministrul turc al Afacerilor Externe, Ahmet Davutoglu, a ameninţat SIIL cu "represaliile cele mai severe" dacă le va face cel mai mic rău.
Iranul şiit dar şi Statele Unite au sprijinit Guvernul lui Nuri al-Maliki în faţa "terorismului".
"Statele Unite vor susţine liderii irakieni în timp ce realizează unitatea naţională necesară pentru a câştiga lupta împotriva SIIL", a afirmat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, într-un comunicat.
- Fără militari americani trimişi în Irak
Irakul a declarat oficial Statelor Unite că este deschis ideii unor atacuri aeriene americane pentru a stăvili ofensiva jihadistă, a afirmat miercuri pentru AFP un oficial american, confirmând o informaţie apărută în Wall Street Journal.
Administraţia preşedintelui Obama are în vedere mai multe opţiuni pentru a ajuta Bagdadul, eventual prin intermediul unor atacuri efectuate cu avioane fără pilot, potrivit accestui oficial care s-a exprimat sub acoperirea anonimatului.
Diplomaţia americană s-a apărat că a fost luată prin surprindere, afirmând că şi-a exprimat de mai multe luni "îngrijorările" cu privire la "ameninţarea teroristă" pe care o presupune SIIL pentru întreaga regiune.
În consecinţă, Washingtonul "este pregătit" să vină în ajutorul Bagdadului în faţa "agresiunii" SIIL, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, anunţând o "creştere a asistenţei" americane.
Dar în niciun caz Statele Unite "nu intenţionează" să trimită trupe la sol în Irak, potrivit lui Psaki, după retragerea lor la 31 decembrie 2011, la încheierea unui angajament militar masiv american timp de opt ani.
În 2011, Bagdadul şi Washingtonul nu au reuşit să ajungă la un acord privind menţinerea unui contingent american în Irak şi mulţi s-au alarmat atunci de o eventuală intensificare a violenţelor după plecarea americanilor.
Washington a cheltuit ulterior zeci de miliarde de dolari pentru a forma şi echipa forţe armate irakiene, aceleaşi care, în mod evident, au fugit din faţa jihadiştilor.
- Reuniune a Parlamentului joi
SIIL care vrea să instaureze un stat islamic, a avertizat că "nu va opri seria de invazii binecuvântate". Grupul controlează deja sectoare din provincia occidentală Al-Anbar de la frontiera cu Siria. Acuzat de abuzuri în Siria, acesta deţine sectoare vaste în provincia petrolieră Deir Ezzor (nord-est), generând temeri privind o unire teritorială cu nord-vestul irakian.
Simbolic, grupul a difuzat miercuri pe Internet fotografii cu jihadişti care creează o rută între Siria şi Irak aplatizând cu un buldozer un zid de nisip.
Neputincios şi subminat de clivaje confesionale, Guvernul irakian a cerut Parlamentului, care se va reuni joi, să declare "stare de urgenţă".
Dar în faţa avansului din nord al combatanţilor jihadişti antrenaţi, militarii şi poliţiştii au demonstrat o rezistenţă redusă, guvernatorul privinciei Ninive, Athil al-Nujaifi, acuzând comandanţii militari că au abandonat câmpul de bătălie.
Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), "peste 500.000 de persoane s-au mutat în interiorul şi în jurul Mosul", care numără în mod obişnuit două milioane de locuitori.
La 50 de kilometri de Mosul, cozi interminabile de bărbaţi, femei şi copii aşteaptă la un baraj kurd să obţină permis de sejur pentru a trece în Kurdistanul autonom.
Ajunsă cu familia sa, Zahra Sherif, în vârstă de 39 de ani, explică faptul că a "părăsit oraşul de teama unor masacre dacă armata lansează un asalt asupra acestuia".
În Mosul, combatanţii îmbrăcaţi în uniforme militare sau în ţinută neagră, cu feţele acoperite, sunt poziţionaţi în apropiere de bănci, administraţii publice şi sediul Consiliului provincial, potrivit martorilor oculari.
Potrivit experţilor, SIIL este format în mare parte în Irak din foşti oficiali şi membri obişnuiţi ai serviciilor de securitate ale lui Saddam Hussein care s-au alăturat rebelilor după invazia americană din 2003.
