Judecătorul şi-a citit verdictul în faţa presei, după o audiere în spatele uşilor închise, precizând că decizia va intra în vigoare "imediat".
Audierea a avut loc fără apărător, în Rusia neexistând vreo organizaţie cu acest nume, însă decizia Curţii Supreme duce la interzicerea oricărui grup care apără cauzele LGBT+.
Instanţa a anunţat că a aprobat o cerere a Ministerului Justiţiei de a recunoaşte drept extremistă ceea ce a numit "mişcarea socială internaţională LGBT" şi de a-i interzice activităţile.
La mijlocul lui noiembrie, Ministerul Justiţiei al Federaţiei Ruse a cerut ca "mişcarea internaţională LGBT" să fie calificată drept "organizaţie extremistă" şi interzisă pe teritoriul Rusiei, fără a clarifica ce organizaţie viza.
Rusia, care se erijează în apărător al moralităţii în faţa Occidentului decadent, îşi înmulţeşte măsurile conservatoare ce vizează comunităţile LGBT+, afirmând că apără astfel copiii în faţa comportamentelor considerate deviante.
Potrivit apărătorilor drepturilor omului, Vladimir Putin şi regimul său duc o politică homofobă.
Măsura face parte dintr-o serie de restricţii tot mai mari în Rusia privind exprimarea orientării sexuale şi a identităţii de gen, inclusiv prin legi care interzic promovarea relaţiilor sexuale "netradiţionale" şi care interzic schimbarea legală sau medicală a sexului.
Preşedintele Vladimir Putin, care ar trebui să anunţe în curând că va candida pentru un nou mandat de şase ani la alegerile din martie, a încercat mult timp să promoveze o imagine a Rusiei de gardian al valorilor morale tradiţionale în contrast cu un Occident decadent.
Într-un discurs susţinut anul trecut, el a declarat că Occidentul n-are decât să adopte "tendinţe destul de ciudate, noi şi ciudate, cum ar fi zeci de genuri şi paradele gay", dar nu are dreptul să le impună altor ţări.
Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor, înainte de anunţarea deciziei instanţei, că Kremlinul "nu urmăreşte" cazul şi că nu are niciun comentariu de făcut pe marginea acestuia.
Curtea Supremă a avut nevoie de aproximativ cinci ore pentru a se pronunţa, după ce şi-a deschis şedinţa la ora locală 10.00 (şi a României). Procedurile au fost închise pentru presă, dar reporterilor li s-a permis accesul pentru a asculta decizia finală.
Activiştii LGBT consideraseră decizia ca fiind inevitabilă după solicitarea din 17 noiembrie a Ministerului Justiţiei, care a afirmat - fără a da exemple - că "diverse semne şi manifestări de orientare extremistă, inclusiv incitarea la discordie socială şi religioasă" au fost identificate în activităţile mişcării LGBT din Rusia.
"Bineînţeles că este foarte alarmant şi nu-mi amintesc ca ameninţarea să fi fost vreodată atât de serioasă şi reală", a declarat Aleksei Sergheev, un activist LGBT din Sankt Petersburg, într-un interviu acordat Reuters TV la începutul acestei luni.
Mai mult de 100 de grupuri sunt deja interzise în Rusia ca fiind "extremiste". Deciziile anterioare, de exemplu interzicerea mişcării religioase Martorii lui Iehova şi a organizaţiilor fondate de politicianul de opoziţie Aleksei Navalnîi, au servit drept pretext pentru arestări.
